Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) privind resursele energetice în primele 8 luni ale anului 2024, situația energetică a României a fost caracterizată de creșterea masivă a importurilor de energie electrică și de o scădere a producției interne. Importurile de energie electrică au crescut cu 60% față de aceeași perioadă din 2023, marcând o creștere record în istoria României. Această situație este amplificată de o reducere de 11% a producției interne de energie electrică.
În privința consumului, acesta a crescut la 33.561 milioane kWh, cu 1,4% mai mult decât în primele opt luni ale anului precedent. În detaliu, consumul din economie a crescut cu 1,1%, cel al populației cu 2,9%, în timp ce consumul pentru iluminatul public a scăzut cu 3,4%.
Pe fondul scăderii producției interne de energie, resursele de energie electrică disponibile au scăzut cu 382,6 milioane kWh, ajungând la un total de 43.992,5 milioane kWh. Această evoluție negativă în producție a fost determinată de reducerea producției în diverse sectoare energetice, ceea ce a accentuat dependența de importuri pentru a acoperi cererea internă.
Creșterea ponderii importurilor de energie electrică subliniază provocările cu care se confruntă sistemul energetic românesc în această perioadă, atât din punct de vedere al producției interne, cât și al nevoii de a asigura un echilibru între cerere și ofertă.
“Necesitatea reorientării în ultimul an, al sistemului de producție a energiei electrice pe producția din termocentrale, a determinat să se producă în primele 8 luni ale anului 2024 cantitatea de 11376,3 milioane kWh, în creștere cu 127,8 milioane kWh (+1,1%). Aceasta pe fondul scăderii producției din hidrocentrale, urmare a precipitațiilor scăzute și a perioadelor de secetă prelungită, dar și a necesității menținerii in rezervă a unor capacități urmare a volatilității producției de energie din surse regenerabile. Energia produsă de hidrocentrale a fost de 10588,5 milioane kWh, în scădere cu 3482,3 milioane kWh (-24,7%). În aceeași perioadă am avut o scădere a producției din centralele nuclearo-electrice, unde producția a fost de 7003,8 milioane kWh, în scădere cu 308,1 milioane kWh (-4,2%), pe fondul unor opriri ale funcționării grupurilor de la Cernavodă. O scădere a producției de energie electrică s-a înregistrat și în cazul centralelor electrice eoliene, în perioada 1.I-31.VIII.2024, care a fost de 4102,6 milioane kWh, în scădere cu 835,9 milioane kWh față de perioada 1.I-31.VIII.2023 (-20,3%)”, arată Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, într-o analiză a datelor transmise de INS.
În documentul transmis se mai arată că potrivit raportului INS, în primele 8 luni ale anului 2024, pe lângă creșterea producției de energie electrică în termocentrale, s-a remarcat o creștere semnificativă a energiei electrice generate de instalațiile fotovoltaice. Producția de energie din surse solare a atins 2.569,4 milioane kWh, marcând o creștere de 37% față de aceeași perioadă din 2023, adică un plus de 969 milioane kWh. Acest avans considerabil în producția de energie solară include și contribuția prosumatorilor, așa cum este stipulat în metodologia INS.
Creșterea producției fotovoltaice este rezultatul direct al politicilor de investiții implementate în sectorul energetic în ultimii ani, evidențiind orientarea României către surse regenerabile de energie. Acest progres vine într-un moment crucial, având în vedere necesitatea creșterii securității energetice în contextul scăderii producției interne de energie electrică și a creșterii dependenței de importuri.
Investițiile recente, stimulate de finanțările disponibile, demonstrează importanța continuării sprijinului pentru dezvoltarea capacităților de producție din surse regenerabile. Totodată, creșterea aportului energiei fotovoltaice reprezintă un semnal clar că România poate îmbunătăți securitatea energetică prin extinderea capacităților interne, reducând astfel dependența de importuri și contribuind la tranziția energetică verde.
(S.V.)
