Executivul a aprobat Programul de iarnă în sectorul energetic. Facturile rămân plafonate până la 1 aprilie 2025

Distribuie pe:

Executivul a aprobat, în ședința de miercuri, Programul de iarnă în sectorul energetic, a anunțat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, precizând că au fost analizate atât un scenariu pesimist, cât și unul moderat, iar România stă bine:

„Vreau să vă dau o perspectivă asupra situației Sistemului Energetic Național. Stăm bine. Avem un grad de umplere în lacurile energetice de 74%, acoperitor pentru ceea ce urmează în sezonul rece, chiar dacă vor fi luni mai secetoase. Până acum, septembrie a depășit așteptările. A plouat destul de mult. Cu 74% intrând în sezonul rece, suntem în regulă".

În ceea ce privește stocurile de gaze, Burduja a subliniat că România și-a îndeplinit obligația în fața Comisiei Europene cu 70 de zile înainte de termen, în prezent gradul de umplere în depozitele de gaze fiind de peste 100%.

„Împreună cu Dispecerul Energetic Național am analizat scenariile pentru iarna aceasta. Am luat în calcul și un scenariu pesimist și un scenariu moderat. În ambele scenarii, România va fi în siguranță. Deci românii nu vor tremura de frig în iarna aceasta. Și, datorită eforturilor pe care Guvernul le-a făcut și le face, nu vor tremura nici de frica facturilor, pentru că aceste facturi au rămas și rămân plafonate până la 1 aprilie anul viitor, dacă nu cumva vom putea să prelungim această formă de sprijin compensarea-plafonarea", a mai spus ministrul Energiei.

Pe de altă parte, el a semnalat și că avem o capacitate de interconexiune foarte bună, inclusiv raportat la alte țări din regiune.

„La un vârf de consum maxim prognozat de 9.500 de megawați în scenariu pesimist și de 9.000 de megawați în scenariu moderat - mai ales seara se întâmplă asta, când nu beneficiem de producția din parcurile solare - în ambele scenarii, și în cel moderat și în cel pesimist, anticipăm că pe energie electrică cel mai probabil va trebui să apelăm la importuri, așa cum s-a mai întâmplat anul acesta. Și probabil vă veți întreba de ce? Păi sunt două cauze principale. Prima este una sistemică. România n-a investit timp de decenii în producția de energie electrică. S-au pus în funcțiune foarte puține capacități noi, față de 1989 capacitățile de producție în bandă au scăzut la jumătate".

Ileana Sandu

Lasă un comentariu