Mierea de Iarbă Neagră sau negruș, o plantă destul de rară în România care se întâlnește în anumite locuri din Munții Apuseni, a fost scoasă pe piață ca produs montan certificat BIO de către Mihai Grama, singurul vânător de albine din țară, denumit bărcaci, cel care a fost declarat în acest an Tezaur Uman Viu.
„Am aici o miere de Iarbă Neagră care este o raritate în România, aceasta fiind înregistrată ca și produs montan BIO. Este o miere care are o formă, o structură și un gust deosebit, inconfundabil. E ca un gel, ca un jeleu și reglează în organismul uman tot ce ține de tranzit, de colon, de infecții urinare, de glandă tiroidă, fiind foarte recomandată și diabeticilor. Deși nu am făcut publicitate, această miere din Iarbă Neagră ajunge nu doar în toate colțurile țării, ci aproape în toate colțurile lumii (...) Au fost unii care au râs de mine, la început, dar cu această miere am luat medalia de aur la Congresul APIMONDIA din Turcia, din 2022", a declarat Mihai Grama, pentru Agerpres.
Apicultorul susține că modul de recoltare a acestui tip de miere este foarte dificil, începând cu scoaterea ramelor din stup, până la strecurarea acestui produs.
„Mierea aceasta se face ca un jeleu, ca un gel, ca răcitura, iar după ce ai scos-o, ca să poți să o filtrezi iarăși, o pui pe sită, dar nu curge prin sită la fel ca o altă miere normală. Nu, nici vorbă! Sunt foarte multe secrete profesionale, să le spunem, care le-am furat pe parcursul multor ani de experiență din Italia, din Spania, din Franța ș.a.m.d. Iar acum cred că sunt un lider în România cu această miere. Pe lângă medalia de aur de la APIMONDIA, în 2022, în 24 decembrie, la Casa Regală, la Sala Tronului de la București, am luat ultimul titlu de excelență în apicultură. Și, nu cu mult timp în urmă, am primit și diploma de Tezaur Uman Viu, respectiv pe albinărit, bărcuit - vânătoare de albine", a arătat Mihai Grama.
Apicultorul consideră că toate aceste medalii și titluri sunt o recunoaștere a eforturilor sale din ultimii ani, mai ales a celor de conservare și protejare a calităților genetice extraordinare ale albinei carpatine, de care se ocupă prin metode moștenite de la vechii vânători de albine, între care și bunicul său.
„E o recunoaștere după mulți, mulți ani de activitate asiduă. La început erau mulți care râdeau de mine, îmi spuneau că ce tot umblu prin pădure, că doar am 100 de stupi și mă întrebau dacă mai vreau încă o sută. Pe mine mă interesează genetic să găsesc ceva ce e peste ceea ce am eu, așa că am găsit. De foarte multe ori, mi-am depășit limitele și acum, în sfârșit, de la Ministerul Culturii am primit recunoașterea de Tezaur Uman Viu, fiind felicitat că am avut unul dintre cele mai stufoase dosare. Apar în multe filme documentare, în presă, la posturi de televiziune, iar acum vin grupuri de turiști străini și sunt fascinați că eu fac ceva inedit. Deci nu trebuie să ne pierdem identitatea", a subliniat vânătorul de albine.
El susține că tot ceea ce este modificat genetic, la fel cum sunt animalele, pomii fructiferi, legumele și majoritatea albinelor, e mai puțin rezistent decât rasele și soiurile pure, iar pentru a face tratamente, ajungi să depinzi de anumiți furnizori.
„Tot ce e hibrid, că vorbim de porci, găini, pomi fructiferi, legume etc. depinde de un furnizor de tratamente fitosanitare sau veterinare. Rasele pure vechi de meri, peri, de roșii, de albine, au o rezistență de fier și nu ai atâta de lucru. E mult mai simplu, îți simplifici viața și munca, e mai ușor de întreținut, dar nu știu cine și de ce unii vor să ne distrugă, ca să mâncăm doar chimizat, doar colorat, doar la imprimantă 3D... Totul e contrafăcut, totul e falsificat. Noi încă avem pământ bun, avem oameni corecți care muncesc și care produc hrană sănătoasă. Deci asta trebuie să înțeleagă oamenii: haideți să facem o deosebire, să zicem, între albina asta carpatină, pe care o aduc din sălbăticie și albina obținută din încrucișări. Cea hibridă poate e un pic mai productivă, dar pierzi extrem de mult pe linia de rezistență la boli", consideră Mihai Grama.
Vânătorul de albine spune că nu vede nicio afacere din a avea ceva foarte productiv, dar care necesită numeroase tratamente, comparativ cu ceva autohton, mai puțin productiv, dar mult mai rezistent.
„Degeaba ai un măr nu știu de care, care produce mult, dar trebuie să-i faci 20 de stropiri. Mărul ăla de la moșu', de la Orșova (sat care aparține de comuna Gurghiu, n.r.), ionatanul ăla cu mere mărunte, micuțe, roșii sau prunele alea micuțe erau atutentice. Îmi amintesc cum cădeau toate frunzele din pom, era sfârșitul lui septembrie, nu mai era nicio frunză în prun și rămâneau numai prunele uscate, zbârcite. Dar azi ne trebuie prune mari, rotunde, umflate, dar totul e un fals, la fel ca afinele de cultură, care nu au nicio legătură cu afina sălbatică, aia din munte, care conține cea mai mare cantitate de antioxidanți. La fel e și cu albinele. Cunosc apicultori care au investit foarte mulți bani pentru a schimba rasele cu care lucrează (...) Ligustica, spre exemplu, e o albină foarte galbenă, am lucrat foarte mult în Italia și nu am văzut o albină mai slabă, să zicem, mai pretențioasă la boli, la păduchi, deci n-are nicio imunitate, nicio rezistență. Or, noi trebuie să luptăm foarte mult cu chestia asta, să producem un pic mai puțin, dar o miere care acum 2.000 de ani era cea mai apreciată", susține Mihai Grama.
Apicultorul mureșean a precizat că materialul genetic pe care l-a găsit în pădurile României, în ce privește albina carpatină, a fost apreciat de specialiștii Institutului de Cercetare pentru Apicultură.
El spune că pentru conservarea acestui material genetic e nevoie de eforturi intense și că el, pentru a păstra linia genetică, își duce albinele în locuri extrem de izolate, astfel încât acestea să nu aibă contact cu trântori proveniți din alte rase.
Mihai Grama a precizat că protejarea albinei carpatine a fost visul său și că toată viața s-a ocupat cu apicultura, îndeletnicire pe a moștenit-o de la strămoșii săi. El a spus că nu va face niciun compromis în privința calității mierii pe care o produce, chiar dacă există mulți care îi solicită cantități mari.
„Eu doar asta fac de când mă știu, doar apicultură și nimic altceva. Și funcționează foarte frumos, îmi place fiindcă mi-am îndeplinit visul. Am oameni care îmi cer produse din toate colțurile lumii, nu a țării sau a Europei, și îmi pare rău că trebuie să-i refuz. Asta este producția bună, e limitată întotdeauna și nu pot satisface toate cererile. Și oamenii trebuie să înțeleagă", a mai spus Mihai Grama.
Unicul vânător de albine sălbatice din țară, Mihai Grama din satul Căcuciu, comuna Beica de Jos, recunoscut pentru practicarea bărcuitului, o metodă antică prin care oamenii de la poalele munților Gurghiu și Călimani își făceau provizii de miere, a fost declarat Tezaur Uman Viu la categoria apicultură, la propunerea Muzeului Etnografic „Anton Badea" din Reghin.
