După întâlnirea cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, precum și în urma vizitei președintei Comisiei UE Ursula von der Leyen în Kiev, Volodimir Zelenski președintele Ucrainei, propune organizarea unei conferințe de pace cu participarea Rusiei, considerând că incursiunea din Kursk (“crearea unei zone tampon pe teritoriul rusesc”) reprezintă un atu pentru Ucraina în balanța compromisurilor care urmează să fie acceptate de ambele părți.
O serie de țări din Vest, inclusiv Germania, susțin că ocuparea temporară a regiunii rusești este o “aventură inutilă” având efectul “dinte pentru dinte”, care va amplifica înverșunarea și înarmarea excesivă a lui Putin. Germania refuză în continuare livrarea rachetelor de croazieră Taurus cu rază lungă de acțiune (până la 500 km), având un spectru larg de distrugere (chiar și buncăre) și neputând fi interceptate de către radar (acționează la înălțimi mai joase de 50 m).
Zelenski a pregătit deja “un plan de pace”, care include și înfrângerea categorică a lui Putin, denumit “planul victoriei”, pe care-l prezintă la New York președintelui SUA, Joe Biden.
Conceptual, soluția optimă, care poate stopa cel puțin temporar “măcelul” din Ucraina, este una singură - diplomatică. Se poate ajunge din nou la un consens, ca și în cadrul întâlnirii de la Moscova dintre Scholz și Putin (februarie 2022 înainte de “invazie”), pornind, însă, acum, de la alte premize. Este regretabil faptul că, în acești doi ani de război, cele două părți beligerante (cu preponderență Ucraina) s-au ales cu pierderi masive, în primul rând umane (iremediabile) și apoi materiale, care puteau fi evitate.
Redăm, pentru conformitate, partea esențială a dialogului transmis integral de postul politic german de televiziune Phoenix. Scholz: “Noi garantăm neutralitatea Ucranei”. Putin: 1 - “Pe ce perioadă?” 2 - “Și care VOI?” Scholz: 1 - “Pe toată perioada cât veți fi la conducerea Rusiei”. 2 - Tăcere (inițiativa de pace germană nu avea mandatul american)!
Fără să repete întrebarea a doua, Putin a fost de acord cu propunerile lui Scholz (Provinciile din Dombas să rămână în componența Ucrainei, dar cu un statut de autonomie și reevaluarea tratatului de la Minsk). Putin: “În acest moment ordon retragerea unui eșalon de la granița cu Ucraina” (ceea ce a și făcut)!
SUA nu a fost de acord cu această variantă de pace și nici cu altele care au urmat!
În aprilie 2022, la baza aeriană americană din Ramstein (Germania), s-a constituit - din 40 de țări - Grupul pentru apărarea Ucrainei, sub egida SUA. Cu această ocazie, America a reușit să discrediteze Germania acordându-i doar rolul de executant în luarea deciziilor și, sub aspect istoric, după o perioadă “de respiro”, statutul de “vasalitate”.
Astfel, încercările Germaniei de a reveni în fruntea Europei - bazate pe un plan mai vechi de apropiere cu Rusia, ulterior cu China, pe “traseul bătătorit” al cancelarilor Willy Brandt, Helmut Schmidt, Helmut Kohl și, în ultimă instanță Angela Merkel - au eșuat.
De doi ani, NATO și, implicit SUA, participă indirect la intensificarea războiului fratricid al slavilor de răsărit (“rușii mici” și “rușii mari”), acordând ajutor militar și financiar Ucrainei sacrificată pe propriul câmp de luptă.
Pe parcursul conflictului armat, eroul ucrainean își supraestimează rolul, erijându-se în postura de conducător al “cruciadei de salvare a Occidentului” în fața invaziei rusești, marșând pe sloganul “Putin versus întreaga lume” și iminența celui de Al III-lea Război Mondial. Alegând varianta ajutorului “umanitar-defensiv” american pentru a-și apăra teritoriul, Zelenski devine o victimă a capcanei SUA, care are ca scop slăbirea militară a Rusiei în cadrul disputei hegemoniale tradiționale dintre cele două mari puteri.
Nerespectând contractul consensual cu Vestul, de a nu folosi rachete cu rază lungă de acțiune, Ucraina atacă obiective militare în regiunea Kursk, surprinzând apărarea armatei rusești și ocupând un teritoriu de 1.300 kilometri pătrați, cu 100 de localități. Acțiunea, bine organizată, reușește să perturbe considerabil spectrul eletromagnetic al Sistemului de comunicare rusesc.
Analistul Franz Stefan Gady (Center for New American Security) consideră inutilă ocuparea teritoriul Kursk, durata acesteia depinzând doar de modul în care se vor regrupa forțele terestre rusești. Există și varianta dură, rapidă, de recuperare a teritoriului, cunoscută fiind superioritatea rușilor în cazul unui bombardament cu “bombe de planare”, Gleitbomben (greutate de o tonă, viteză 950 km/oră). În acest caz “totul se poate transforma într-un efect de domino” (Dominosteinchen).
Dar, tocmai această variantă propusă în parlamentul rusesc (Duma) nu a fost aprobată, deoarece există încă populație care n-a reușit să se refugieze. Dislocarea a 40.000 de soldați de pe frontul de Est a durat câteva săptămâni, timp în care forțele ucrainene, cu doar 6.000 de soldați, au răspândit “haos și spaimă” (Chaos und Schrecken) pe teritoriul ocupat.
După cum analizează jurnalistul Marcus Reisner, ofițer în armata austriacă, rușii au recucerit, în primele două zile, 10 localități, beneficiind de aportul celor două brigăzi de infanterie ale marinei, care au reușit să încercuiască “printr-un forceps” armata ucraineană. Mutarea trupelor rusești de pe frontul de est nu a influențat înaintarea armatei în zona localității Pokrowsk (un nod important al transportului ucrainean), unde se face deja evacuarea populației.
Totuși, președintele Zelenski declară, liniștit, că “totul funcționează conform planului strategic”, cerând din nou ajutor Vestului, care “reacționează cu întârziere”.
Vitali Kliciko, primarul Kievului, se confruntă cu dificultăți mari pentru a remedia infrastructura capitalei Ucrainei, distrusă de ruși; consideră că “deciziile lui Zelenski în probleme majore sunt false”. Ex campionul mondial la box este un adversar înverșunat al actualului președinte, fostul actor de comedie Zelenski.
Susținut în ascensiunea sa politică de nemți, începând cu Revoluția portocalie și continuând cu Maidanul (2014), Kliciko l-a sprijinit în campania electorală pentru președinție pe oligarhul ucrainean Poroșenko.
Acutizarea disputelor și divergențelor politice interne (inclusiv un atentat), l-au determinat pe Zelenski să-și ia măsuri de precauție, înlocuindu-l pe conducătorul armatei și apoi pe șeful “bodyguarzilor”. Înainte de plecarea la New York, Zelenski recurge la o remaniere majoră a guvernului, schimbând cinci miniștri printre care și ministrul de Externe D.I. Kuleba, un colaborator apreciat al Vestului.
Invitat recent la postul german TV-ZDF, per Video (din buncăr), Mihailo Podoliak (consilierul lui Zelenski) s-a exprimat extrem de laconic în privința războiului din Ucraina: “Rusia are de plătit un preț mare pentru ceea ce a făcut...”. Așteptat cu interes, Podoliak a dezamăgit prin lipsa de argumente plauzibile, provocând “confuzie” (Verwirrung) în rândul invitaților specialiști în domeniu. Moderatoarea l-a retras din transmisiune (din “motive de securitate”), spunându-i ironic: “Oricum, reținem fraza cu prețul cel mare...” Iritarea lui Podoliak se datorează refuzului sistematic al cancelarului Germaniei de a livra Ucrainei rachetele Taurus cu rază lungă de acțiune, reiterat recent în cadrul Consiliului de Securitate ONU (New York).
Cu câteva luni în urmă un alt “sfătuitor” mai tânăr al președintelui, iritat și el, afirma la același post de televiziune: “Ucraina n-a fost primită în UE, dar există și alte țări care nu îndeplinesc condițiile apartenenței, de exemplu, România”!
(Corespondență din Germania)
GELU A. TUDOR
