Budapesta - sub ape. Vârful viiturii, preconizat pentru azi, 21 septembrie
La Budapesta, nivelul Dunării a crescut cu aproape un metru în 24 de ore, iar ieri dimineață apa a ajuns până la scările clădirii Parlamentului. Toate drumurile, gările și porturile aflate de-a lungul fluviului au fost închise, inclusiv Insula Margareta - înconjurată de Dunăre, în centrul orașului.
Prim-ministrul Viktor Orbán a avertizat că inundațiile vor atinge nivelul maxim sâmbătă seara, cu o creștere de încă 50 de centimetri, după care nivelul apei va începe să scadă treptat: „Liniile de protecție au fost pregătite pentru un nivel al apei crescut la 9 metri. Acest nivel este mai ridicat decât recordul precedent. Credem că am asigurat sistemul de apărare anti-inundații al Budapestei. Apărăm cele mai vulnerabile puncte ale orașului. Dacă nu intervine un eveniment sau un accident neașteptat, putem menține apele sub control. Conform estimărilor, vârful va fi atins sâmbătă, iar viitura va trece de teritoriul țării la mijlocul săptămânii viitoare".
Potrivit Direcției Generale a Apelor din Ungaria, deși inundațiile sunt mai reduse decât cele din 2013, protejarea orașului este dificilă, pentru că apa se retrage mult mai lent decât preconizau experții.
Autoritățile ungare au instalat baraje și diguri provizorii pe o lungime de 544 de kilometri de-a lungul Dunării și altor râuri, ca urmare a riscului de inundații în urma precipitațiilor abundente provocate în zona centrală a Europei de ciclonul Boris în ultimele zile.
Ungaria folosește armata pentru a consolida digurile de protecție de-a lungul Dunării, iar mii de voluntari au venit în ajutor, construind baricade din saci cu nisip pentru a proteja zeci de localități riverane.
„Avem o misiune, trebuie să ne protejăm țara", a spus șeful Direcției pentru Managementul Dezastrelor, Zoltan Gora.
Atât personalul profesionist, cât și voluntarii sunt instruiți pentru intervenții în caz de inundații, a adăugat el, apreciind drept impresionant și fără precedent spiritul de solidaritate și cooperare de care dau dovadă cetățenii. Atât personalul profesionist, cât și personalul voluntar sunt pregătite pentru a interveni după inundații, iar serviciile de urgență și de protecție civilă sunt mobilizate pentru a ajuta victimele inundațiilor, informează autoritățile.
Direcția Generală Națională pentru Gestionarea Dezastrelor asigură echipamentele și resursele umane pentru protecție, cu participarea pompierilor profesioniști, polițiștilor, militarilor, personalului penitenciarului, pompierilor voluntari, organizațiilor de ambulanță și multor civili.
Autoritățile atrag atenția asupra faptului că turiștii care se plimbă în zonele inundate și fac fotografii îngreunează adesea munca de protecție și își pun viața în pericol.
Personalul profesionist desemnat, contractat și de rezervă - în prezent un total de 1.936 - va gestiona, în continuare, situația.
Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, a avertizat că „cea mai mare inundație din ultimul deceniu" se apropie de oraș. El a asigurat că Budapesta este pregătită pentru creșterea nivelului Dunării. (surse documentare și foto - MTI, HungaryToday)
Inundațiile din Europa Centrală și de Est au adus pierderi de vieți omenești și pagube materiale importante, estimările ridicându-se la miliarde de euro, inclusiv în privința prejudiciilor cauzate în România
Potrivit agenției Morningstar DBRS, primele estimări ale pagubelor ar depăși un miliard de euro. Cifra pare, însă, optimistă prin prisma brokerului de reasigurare Gallagher Re, care o estimează între două și trei miliarde de euro. Este vorba însă de evaluări orientative, care pot suferi modificări, notează agerpres.ro.
În această regiune, ar putea fi printre cele mai costisitoare evenimente climatice înregistrate vreodată. Infrastructură, terenuri și operațiuni agricole, proprietăți rezidențiale și comerciale și vehicule au fost afectate de fenomenele meteo intense.
Polonia a alocat două miliarde de zloți (470 milioane de euro) pentru compensații, inclusiv plata ratelor ipotecare timp de un an ale celor care locuiesc în casele inundate. În plus, 1,5 miliarde de zloți din fonduri europene vor fi alocate pentru reconstrucție și alte 3,5 miliarde de zloți pentru ziduri de protecție, rezervoare și baraje.
În Ungaria, autoritățile au deschis un baraj, inundând terenuri agricole în nord-vest pentru a proteja un oraș. De asemenea, în Cehia propunerea bugetară a ministrului de finanțe ar putea depăși 3,5 miliarde de euro, în timp ce daunele sunt estimate inițial la 4 miliarde de euro, adică aproximativ 1,25% din PIB.
Republica Cehă ar fi, de asemenea, prima pe lista celor mai mari pierderi asigurate, într-o piață mai matură, cu o pondere relativ mai ridicată a bunurilor asigurate față de alte țări din regiune. Alocarea costurilor financiare în situații de daună este structurată diferit față de state unde pierderile sunt suportate individual sau la nivel de stat, arată consultantul de strategie XTB România, potrivit sursei citate.
Austria a beneficiat de pe urma unor investiții anterioare, unele vechi de câteva decenii. Deși controversate la acea vreme, investițiile s-au dovedit azi a fi, însă, foarte utile. Cu toate acestea, în Viena și alte zone au existat efecte, iar fondul de urgență va crește la un miliard de euro, cu posibilitatea companiilor afectate de a amâna plata impozitelor.
În România, peste 6.500 de locuințe au fost afectate de precipitațiile aduse de furtuna Boris în întreaga regiune. Guvernul a alocat 100 milioane de lei pentru ajutoare imediate familiilor afectate. Deși există o schemă de asigurare obligatorie, în zonele afectate din Galați și Vaslui rata de asigurare este de 7 și 8%, la o treime față de media națională de 23%.
Costurile totale ale inundațiilor de amploare din septembrie ar putea depăși cele 7,8 miliarde de euro estimate anual pentru întreaga Europă de JBA Risk Management. În ce privește România, o analiză a Băncii Mondiale din 2023 estimează la 1,7 miliarde de euro media anuală a daunelor produse de inundații în zone rurale și urbane, de coastă sau de ploi torențiale rapide.
Documentar de ILEANA SANDU
