Kremlinul promite un “răspuns adecvat” dacă Occidentul permite ca Ucraina să atace Rusia cu rachete cu rază lungă
Kremlinul a afirmat miercuri că Rusia va da ceea ce a numit drept un “răspuns adecvat” în cazul în care SUA permit Ucrainei să atace în profunzime teritoriul rus cu rachete ATACMS, cu rază lungă de acțiune, relatează Reuters și AFP.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, Washingtonul pare să fi luat deja o decizie în acest sens.
“Orice decizie de acest gen luată de Occident (...) este dovada suplimentară a caracterului justificat, necesar și fără alternativă al operațiunii speciale” din Ucraina, a adăugat Peskov.
Kremlinul - nemulțumit de invocarea lui Putin în bătălia electorală din SUA
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că președinția rusă a fost realmente nemulțumită de modul în care a fost invocat numele președintelui Vladimir Putin în dezbaterea electorală dintre cei doi candidați la Casa Albă, fostul președinte Donald Trump din partea Partidului Republican și vicepreședinta Kamala Harris, nominalizată de Partidul Democrat, transmite Reuters.
Peskov le-a spus ziariștilor că numele lui Putin a fost folosit într-o luptă politică din SUA, ceea ce “chiar nu ne-a plăcut deloc”.
El a afirmat că Statele Unite au o atitudine ostilă și negativă față de Rusia, iar Moscova speră că astfel de referiri la președintele rus nu vor mai apărea în discursurile candidaților americani.
Săptămâna trecută, Casa Albă comunicase că Putin nu ar mai trebui să comenteze despre alegerile prezidențiale din SUA. Liderul de la Kremlin declarase, aparent în glumă, că o preferă pe Harris lui Trump, inclusiv datorită râsului ei “molipsitor”.
Harris, văzută mai favorabil decât Trump
Un sondaj prezentat de televiziunea CNN arată că vicepreședinta Statelor Unite, democrata Kamala Harris, este văzută mai favorabil decât fostul președinte republican Donald Trump după dezbaterea televizată de marți seara, în cadrul campaniei pentru alegerile prezidențiale din SUA.
Rezultatele preluate de dpa arată că dintre cei chestionați 45% și-au exprimat o opinie favorabilă despre Harris, față de numai 39% pentru Trump. Opiniile negative arată de asemenea un avantaj pentru vicepreședintă: doar 44% aprecieri nefavorabile, față de 51% pentru contracandidatul care încearcă să revină la Casa Albă.
Trump a ieșit însă câștigător clar în domeniul economic, unde a părut mai competent decât Harris; scorurile celor doi au fost de 55%, respectiv 35%.
Este posibil ca dezbaterea să nu fi avut efecte semnificative, apreciază dpa, menționând că 82% din respondenți au afirmat că confruntarea nu le-a influențat intenția de vot la scrutinul prezidențial din noiembrie.
Republica Federală Germania - Extinderea controalelor temporare la toate frontierele terestre
Ieri, 11 septembrie, Ministerul Afacerilor Externe a emis un comunicat prin care îi informează pe cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Federală Germania că vor fi extinse controalele temporare la toate frontierele terestre ale Republicii Federale Germania pentru a proteja securitatea internă și a reduce migrația ilegală, începând cu 16 septembrie 2024.
Pe lângă controalele temporare deja existente la frontierele terestre cu Austria, Elveția, Republica Cehă și Polonia, vor fi efectuate controale temporare la frontierele terestre cu Franța, Luxemburg, Țările de Jos, Belgia și Danemarca pentru o perioadă de șase luni. Cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență au la dispoziție telefoanele de permanență ale Ambasadei României la Berlin, Consulatului General al României la Bonn, Consulatului General al României la München, Consulatului General al României la Stuttgart (vezi www.mae.ro/node 65375), se arată în comunicat. (surse - agerpres.ro, mae.ro)
UE - îngrijorată de impactul telefoanelor mobile asupra sănătății mintale a copiilor
Multe școli din Europa au introdus interdicții sau restricții privind utilizarea telefoanelor mobile, pe fondul îngrijorărilor legate de impactul acestora asupra sănătății mintale a tinerilor. Deși la nivelul Uniunii Europene (UE) nu există norme pentru a aborda această problemă, în iulie, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a tras un semnal de alarmă și a promis luarea unor măsuri, relatează platforma media European Newsroom, citată de agerpres.ro.
Tehnologia digitală devine o forță omniprezentă în viața tinerilor, iar țările europene își exprimă din ce în ce mai intens îngrijorarea cu privire la utilizarea excesivă a telefoanelor mobile, a rețelelor de socializare și a altor forme de comunicare digitală - unele dintre acestea luând măsuri în vederea interzicerii sau restricționării telefoanelor mobile în școli.
Studii recente au evidențiat legături alarmante între timpul excesiv petrecut în fața ecranelor și impactul negativ asupra sănătății mintale și performanțelor școlare ale copiilor și tinerilor. Spre exemplu, un studiu al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a recomandat utilizarea limitată și responsabilă a telefoanelor mobile în școli.
În iulie, la realegerea sa în funcția de președinte al Comisiei Europene, pentru un al doilea mandat, Ursula von der Leyen s-a angajat să abordeze dependența de rețelele de socializare și hărțuirea cibernetică, făcând referire la îngrijorările tot mai răspândite cu privire la impactul negativ asupra sănătății mintale și stării de bine: “Vedem din ce în ce mai multe rapoarte referitoare la ceea ce unii numesc o criză a sănătății mintale”, a declarat von der Leyen. “Vom organiza prima anchetă la nivel european privind impactul social media asupra stării de bine a tinerilor. Le datorăm acest lucru”, a adăugat oficialul.
În ceea ce privește hărțuirea cibernetică, von der Leyen a spus: “Mă doare sufletul când citesc despre tineri care își fac rău sau chiar își iau viața din cauza abuzurilor online”. Ea a promis să “abordeze flagelul hărțuirii cibernetice” și să “ia măsuri împotriva designului care creează dependență de pe anumite platforme”.
Deși UE a devenit din ce în ce mai conștientă de efectele negative ale utilizării rețelelor sociale și a telefoanelor mobile în rândul tinerilor, nu există norme la nivelul UE care să abordeze aceste probleme în toate cele 27 de state membre ale blocului comunitar. Normele variază de la o țară la alta.
