Este primul praznic din Anul bisericesc (care începe la 1 septembrie) și cea mai mare sărbătoare a toamnei, cunoscută în popor drept Sfânta Maria Mică.
Povestea venirii pe lume a celei care I-a dat viață Mântuitorului Iisus Hristos este prezentată sumar în Biblie. După tradiție, părinții săi se numeau Ioachim și Ana și locuiau în orășelul Nazaret din Galileea. Aceștia, deși înaintați în vârstă, s-au rugat cu tărie pentru a avea un prunc. Tradiția spune că Îngerul Gavriil i-a vestit că ruga lor a fost ascultată și că Dumnezeu le va da cel mai de preț dar, un prunc, ales al Domnului, pe care au botezat-o Maria, un nume foarte obișnuit la evrei.
În limba ebraică Maria (Miriam) înseamnă „cea iubită". Nume care se sărbătoresc sunt: Maria, Mari, Marioara, Măriuța, Marița, Mara, Mariana, Ana Maria, Marilena, Marina, Marinela, Marusia, Măriuca, Maricica, Mia, Mimi, Mioara.
De Sfânta Maria își serbează onomastica și bărbații care poartă numele Marian, Marin, Marinel.
În credința populară, sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului reprezintă hotarul astronomic dintre vară și toamnă, momentul în care se dă startul lucrurilor agricole și în care noul anotimp începe să își intre în drepturi. În această zi, bărbații nu meșteresc și nu fac treaba în gospodărie, iar femeile nu cos și nu spală rufe.
Se spune că rugăciunile adresate Maicii Domnului în această zi de sărbătoare de către cele care își doresc un copil sunt mai ascultate ca oricând. Totodată, Maica Domnului le va ajuta și pe cele care vor să se căsătorească să-și găsească perechea potrivită.
Este ziua în care unele păsări își pregătesc călătoria spre țările calde, iar gâzele și reptilele se retrag în pământ. Plantele nu mai sunt bune de leac și își pierd puterile tămăduitoare. Vremea începe să se strice, devenind capricioasă și mai răcoroasă. Încep culesul viilor, al unor fructe și plante medicinale, bătutul nucilor, recoltarea ogoarelor, semănatul cerealelor de toamnă.
Cei care mănâncă gătit la foc în aceste zile pot atrage asupra lor boli care îi pocesc.
Se aprinde candela în dreptul icoanei Maicii Domnului și se lasă să ardă pe tot parcursul sărbătorii.
Potrivit tradiției, în ziua de Sfânta Maria Mică se fac pelerinaje la mănăstiri și se duc la biserică fructe, pâine și lumânări, pentru a fi sfințite. Credincioșii merg de dimineața la biserică, pentru a asculta slujba și pentru a se închina la icoana Maicii Domnului.
În România, peste 1.800.000 de femei poartă numele de Maria, Mărioara, Mariana și în jur de 400.000 de bărbați se numesc Marian sau Marin.
Gospodinele împart struguri și prune de sufletul morților, ca să primească și ei din roadele toamnei, „pe cealaltă lume".
Nu se fac treburi gospodărești, nu se spală rufe și nu se face curățenie în casă, ca să nu se atragă răul.
Este bine să ardem în casă o candelă pentru a fi binecuvântată și ferită de foc, de vijelie sau grindină, de rele și nenorociri. Se crede că toamna va fi urâtă și cu precipitații dacă plouă pe 8 septembrie, iar dacă înfloresc merii și perii, înseamnă că toamna va fi plăcută, iar recoltele se vor culege ușor. Semnele din această zi îi ajută pe oameni să facă prognoze despre următorul an agricol.
În 2024, peste 2,2 milioane de români își serbează onomastica în 8 septembrie, de sărbătoarea Sfintei Maria. (surse documentare - azm.gov.ro, condoleante.ro) (I.S.)
Ileana Sandu
