Participanții la cea de-a XXI-a ediție a Universității de Vară de la Izvoru Mureșului au dat publicității joi o rezoluție adresată Administrației Prezidențiale, Parlamentului și Guvernului României. În aceasta, ei solicită măsuri pentru susținerea comunităților românești din străinătate, precum și a românilor din jurul granițelor țării, inclusiv din Ucraina și din județele Covasna, Harghita și Mureș, unde sunt minoritari și expuși procesului de deznaționalizare.
Apreciind că politicile și acțiunile autorităților statului în relația cu românii din afara granițelor au înregistrat un “regres evident”, participanții cer regândirea structurală a instituțiilor responsabile de relația cu românii de pretutindeni și promovarea unor persoane “competente și dedicate” acestui domeniu. De asemenea, ei solicită inițierea unui audit pentru a verifica modul în care Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Ministerul Afacerilor Externe și Institutul Cultural Român și-au îndeplinit misiunea de apărare și promovare a identității românești în comunitățile istorice și diaspora.
Considerând că politica externă a României în relația cu Republica Moldova a înregistrat un “eșec major” în protejarea intereselor populației românești majoritare, participanții solicită statului român să definească și să aplice politici concrete care să susțină procesul de reunificare a celor două state românești, să deblocheze urgent procesul de redobândire a cetățeniei române prin dublarea personalului Autorității Naționale pentru Cetățenie și să creeze un Minister al Reunificării, după modelul german.
De asemenea, ei cer autorităților să nu mai ignore procesul “agresiv și sistematic de asimilare forțată a românilor din comunitățile istorice din jurul granițelor și Balcani”, care sunt într-un “stadiu avansat de pierdere a identității etno-lingvistice”. Totodată, se atrage atenția asupra “situației dramatice”a românilor din județele Covasna, Harghita și parțial Mureș, expuși unui “proces de deznaționalizare metodică și sistematică, precum și de segregare etnică din cauza politicii autorităților locale și a unor organizații maghiare”.
În acest context, se solicită acordarea accesului liber pe piața muncii din România pentru toți etnicii români din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Macedonia de Nord și Albania, și sprijin concret pentru comunitățile românești din Ucraina pentru păstrarea limbii și identității naționale.
Referitor la situația românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș, se cere elaborarea, sub egida Academiei Române, a unei strategii guvernamentale coerente de dezvoltare economico-socială și culturală a acestei zone, care să asigure respectarea drepturilor comunității românești minoritare numeric și stabilirea prin lege a unor garanții privind reprezentarea populației românești din zonă în structurile decizionale legislative și administrative locale și centrale.
Nu în ultimul rând, se solicită autorităților române reacții ferme de respingere și dezaprobare a imixtiunilor inacceptabile ale reprezentanților Guvernului de la Budapesta în problemele interne ale României, finanțarea măsurilor pentru consolidarea suveranității statului român pe întreg teritoriul național și înlăturarea “pericolului instaurării cosuveranității altui stat în diverse regiuni ale României”, precum și contracararea fermă a oricăror acțiuni de maghiarizare a românilor sau a populațiilor de altă etnie pe teritoriul statului român.
Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului, organizată de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni și Centrul European de Studii Covasna-Harghita, a avut loc în perioada 15-20 august, sub genericul “Națiunea Română la Răscrucea Istoriei”.
