UE a redus estimările privind producția de porumb din România
Sistemul MARS de monitorizare a culturilor agricole din UE și-a redus estimările privind producția de cereale realizată de blocul comunitar în acest an, o nouă scădere semnificativă fiind făcută la porumb, în condițiile în care seceta continuă să afecteze culturile din sud-estul Europei, transmite, marți, Reuters.
Mai multe organisme de prognoză și-au revizuit semnificativ estimările referitoare la recolta de porumb a UE, în principal din cauza secetei din România, care anterior concura cu Franța pentru titlul de cel mai mare producător de porumb din UE.
În ultimul său raport lunar, publicat luni seara, MARS estimează că în acest an, producția medie la porumb în blocul comunitar va fi de 7,03 tone la hectar (t/ha), de la 7,24 t/ha cât estima în luna iulie, ceea ce ar fi cu 6% sub nivelul de anul trecut.
“Culturile de vară au fost afectate în mod deosebit în regiunile în care condițiile secetoase au coincis cu aprovizionarea limitată cu apă, așa cum este frecvent cazul în Ungaria, România, Bulgaria și Grecia”, a informat MARS.
Estimările detaliate arată că MARS și-a revizuit estimările privind producția de porumb din România până la 3,83 tone/hectar, de la 4,08 t/ha în luna iulie, ceea ce ar fi cu 18% sub producția de anul trecut, în timp ce în cazul Ungariei, estimările de producție au fost revizuite până la 6,46 tone/hectar, de la 6,77 t/ha în luna iulie, cu 21% mai puțin decât în 2023.
Temperaturile din România au fost, în medie, cu 2,0 - 3,5 grade Celsius peste valorile normale în majoritatea zonelor țării, astfel că perioada 1 iulie - 17 august 2024 a fost cea mai călduroasă din istorie, conform datelor MARS.
Datoria guvernamentală a crescut
Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) a urcat, în mai 2024, până la 862,344 miliarde de lei, de la 852,816 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF).
Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 52,6%, de la 52,1% în aprilie (PIB conform comunicatului Institutului Național de Statistică din 8 iulie 2024).
În a cincea lună a anului, datoria pe termen mediu și lung s-a majorat la 810,612 miliarde de lei, de la 787,02 miliarde de lei în aprilie, iar cea pe termen scurt a scăzut la 51,73 miliarde lei, de la 65,796 miliarde de lei în luna anterioară.
Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 718,265 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 129,142 miliarde de lei.
Rata șomajului, tendință ușor ascendentă
Rata șomajului înregistrată la nivel național a fost de 3,09%, la sfârșitul lui iulie 2024, mai mare decât cea din luna anterioară cu 0,03 puncte procentuale, tendința ușor ascendentă a ratei șomajului fiind influențată de înregistrarea absolvenților unităților de învățământ în evidențele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), conform unui comunicat al instituției.
Numărul total de șomeri la finele lunii iulie 2024 a fost de 248.767, mai mare cu 2.492 de persoane față de cel înregistrat la finele lunii anterioare.
Din totalul șomerilor înregistrați, 48.925 au fost șomeri indemnizați și 199.842 neindemnizați. Numărul șomerilor indemnizați a crescut cu 571 de persoane, iar numărul șomerilor neindemnizați a urcat cu 1.921 de persoane față de luna precedentă.
Pe medii de rezidență, numărul șomerilor la finele lunii iulie se prezintă astfel: 66.034 șomeri provin din mediul urban și 182.733 șomeri provin din mediul rural.
Numărul șomerilor femei la 31 iulie 2024 era de 116.589 de persoane, în timp ce numărul șomerilor bărbați era de 132.178 de persoane. Cei mai mulți șomeri aveau între 40 - 49 de ani (64.558), urmați de cei cu vârsta peste 55 de ani (55.882), la polul opus aflându-se persoanele între 25 - 29 de ani (13.862).
Referitor la structura șomajului după nivelul de instruire, șomerii fără studii și cei cu nivel de instruire primar au o pondere însemnată în totalul șomerilor înregistrați în evidențele ANOFM (32,05%). Șomerii cu nivel de instruire gimnazial reprezintă 34,86% din totalul șomerilor înregistrați, iar cei cu studii universitare, 4,42%.
Iohannis, de Ziua Independenței Republicii Moldova: “România va continua să ofere Republicii Moldova sprijin strategic pe toate planurile”
România va continua să ofere Republicii Moldova sprijin strategic pe toate planurile, a transmis, marți, președintele Klaus Iohannis, cu ocazia Zilei Independenței țării vecine, adăugând că acest stat face parte din “marea familie europeană”.
“Transmit felicitări cetățenilor Republicii Moldova cu prilejul Zilei Independenței! Sunteți parte a marii familii europene, iar continuarea eforturilor actuale va transforma aderarea la Uniunea Europeană într-un obiectiv îndeplinit. România va continua să ofere Republicii Moldova sprijin strategic pe toate planurile”, a scris șeful statului român pe platforma X.
Ziua Independenței este ziua națională a Republicii Moldova, fiind sărbătorită adoptarea Declarației de Independență față de Uniunea Sovietică în 1991. Cu această ocazie, președintele Maia Sandu a distribuit, pe pagina sa oficială de Facebook, un mesaj video realizat special.
