Asistăm la schimbarea mentalității noilor generații prin raportare la valori materiale, etice, morale și politice. Noile generații, mai ales în societățile occidentale, sunt adesea percepute ca fiind mai individualiste și orientate către valori materiale. În acest context, unii analiști constată subminarea solidarității sociale și a responsabilității civice, esențiale pentru funcționarea unei democrații sănătoase. Când prioritățile se concentrează pe succesul personal și bunăstarea materială, participarea civică și preocuparea pentru binele comun scad.
Diverse studii sociologice relevă că tinerii sunt din ce în ce mai sceptici față de instituțiile tradiționale, cum ar fi guvernul, parlamentul sau presa. Această neîncredere conduce la apatie politică sau la un sprijin pentru mișcări politice populiste sau autoritare (extremiste), care promit soluții rapide la probleme complexe, în detrimentul procesului democratic.
Noile generații cresc într-un mediu digital care poate accentua polarizarea politică și fragmentarea socială. Platformele de social media, algoritmii care favorizează conținutul emoțional și partizan, precum și ,,camerele de rezonanță” digitale (închiderea comunicării într-un cadru și cerc restrâns, un grup social-media de tip izolaționist, închis, rigid, refractar la o diversitate liberă a opiniilor), care alimentează adeseori și consolidează opinii extremiste și reduc spațiul pentru dialog și compromis, șubrezesc democrația.
Sociologi cu prestigiu și autoritate susțin că noile generații adoptă o viziune relativistă asupra valorilor morale, respingând normele etice tradiționale în favoarea unui pragmatism flexibil. Această schimbare are forța de a slăbi coerența și stabilitatea morală necesare pentru susținerea principiilor democratice.
Odată cu schimbarea valorilor morale și etice, noile generații manifestă o atitudine de respingere față de autoritate și ierarhie. Or, într-o democrație, respectul pentru instituții și reguli este esențial; fără acesta, se poate ajunge la instabilitate, chiar anarhie.
Nu în ultimul rând, tinerii adoptă identități și valori transnaționale, ceea ce poate slăbi legăturile tradiționale cu statul-națiune și valorile sale democratice. Acestea facilitează apariția mișcărilor politice care propun alternative la democrație sau subminează valorile și instituțiile clasice, în încercarea de a răspunde nevoilor și aspirațiilor noilor trenduri ale societății.
Rămâne să aveți propriile evaluări dacă noile trenduri din societate sunt pozitive sau nu și ce efecte vor avea...
Marius Pașcan
