De aproape 5.000 de ani, cea mai întâlnită metodă de a conserva legumele și fructele pentru mai mult timp este a le pune la murat. Fiind un tip de mâncare care se putea transporta cu ușurință, ținându-le de foame călătorilor și marinarilor, în timp ce familiilor le oferea o sursă de hrană în timpul lunilor geroase de iarnă.
Conservarea alimentelor se făcea în oțet, saramură sau în soluții asemănătoare. Originea exactă a acestui proces nu este cunoscută exact, dar arheologii consideră că primele alimente murate datează din perioada mesopotamienilor, undeva în jurul anului 2400 î.Hr. Câteva secole mai târziu, pe Valea Tigrului, în India, au fost puși la murat primii castraveți. Castraveții sunt menționați de două ori în Biblie, și unii istorici îi plasează în urmă cu 3000 de ani, în Asia de vest, Egipt și Grecia.
Regina Cleopatra a Egiptului a inclus în dieta ei murăturile care se spune că au contribuit nu numai la sănătate, ci și la menținerea legendarei frumuseți. În același timp, amantul Cleopatrei, Iulius Caesar, dar și urmașii săi, includeau în meniul zilnic al soldaților murături, crezând că acestea îi vor face mai puternici.
Undeva în anii 900 a fost adus în Vestul Europei una dintre cele mai importante ierburi care se folosește la conservarea legumelor-mărarul. Acesta a fost adus din Sumatra, cu toate că în Grecia și Roma Antică era folosit în mod frecvent.
În timpul Evului Mediu, murăturile erau alimente comune, servite chiar în loc de gustări în Anglia. Bucătarul șef al reginei Elisabeta nota că aceasta dorea murături la fiecare masă. Mai mult, referințe la murături face și Shakespeare în piesele sale. Înainte de a pleca în marea călătorie de a explora Lumea Nouă, Amerigo Vespucci era un negustor de murături în Sevilla. Deoarece alterarea alimentelor și lipsa meselor sănătoase era o problemă pentru cursele lungi pe mare, el a umplut navele cu murături, mulți marinari fiind feriți astfel de diferite boli digestive. Castraveții murați au fost aduși în Lumea Nouă de către Cristofor Columb, care este cunoscut pentru faptul că avea o producție impresionantă de castraveți în Haiti.
În secolul al XVI-lea, specialiștii olandezi în mâncăruri fine considerau murăturile ca fiind o delicatesă. În 1659, fermierii olandenzi din New York au început să cultive castraveți în zona a ceea ce cunoaștem astăzi sub denumirea de Brooklyn. Comercianții îi cumpărau, îi puneau la murat și îi vindeau în butoaie pe stradă-astfel a luat ființă cea mai mare industrie de murături.
Napoleon prețuia murăturile atât de mult, crezând că sunt valoroase pentru sănătatea armatei sale, încât a oferit echivalentul de astăzi a 250.000 de dolari pentru cine putea să găsească o modalitate de a le păstra în siguranță. În 1809, un bărbat pe nume Nicholas Appert a câștigat premiul, care a găsit o metodă de a scoate aerul din borcane și a le fierbe, pentru ca alimentele să țină și mai mult timp. El a trebuit să îl aștepte pe Louis Pasteur să explice de ce prin folosirea unei sticle ermetice niciun microorganism nu putea intra și prin fierbere, orice microb care ar fi existat, dispărea. Cunoscută astăzi sub denumirea de “baie în apă fierbinte”, descoperirea lui Appert a reprezentat una dintre cele mai mari descoperiri în domeniul culinar.
În 1850, chimistul scoțian James Young a inventat parafina, cu ajutorul căreia se obținea o etanșare mai bună a borcanelor. În 1858, John Mason din Philadelphia a patentat primul borcan Mason, realizat dintr-un tip de sticlă dură, care ar fi putut rezista unei temperaturi foarte ridicate în timpul procesului de fierbere. În 1993 a luat ființă cea mai mare fabrică de borcane Mason, Alltrista Corporation.
În timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial, guvernul american a împărțit producția de murături, 40% mergând la masa soldaților.
Pe lângă faptul că au gust minunat, murăturile sunt un adevărat medicament.
Acestea au numeroase beneficii pentru sănătate și pot ajuta la buna funcționare a organismului.
Mare atenție însă la modul de preparare. Murăturile sănătoase nu trebuie să conțină prea multe ingrediente sau adaosuri, ci doar apă și sare. Sunt contraindicate oțetul sau zahărul. Prin fermentare, legumele dau naștere la bacterii sănătoase, care ajută la reglarea microflorei și la întărirea imunității. Astfel, murăturile atenuează alergiile și sunt anticangerigene, deoarece reduc inflamațiile din organism.
Varza murată, ideală pentru detoxifiere
Varza murată este ideală pentru curele de slăbire. Aceasta ajută la o bună detoxifiere a organismului, iar datorită conținutului mare de vitamina C, întărește sistemul imunitar. De asemenea, datorită conținutului mare de fibre și minerale, varza murată ajută digestia și la buna funcționare a tractului digestiv, prevenind astfel constipația. Atenție însă la alimentele pe care le consumi alături de murături. Se recomandă ca acestea să fie servite lângă cartofi sau carne, pentru a ușura digestia.
Mărarul și usturoiul, ideale în murături
Pentru a crește beneficiile murăturilor pentru sănătate, este recomandat ca lângă acestea să fie adăugate mărar și usturoi.
Mărarul are flavonoide, cu rol de regenerare a țesuturilor, în timp ce usturoiul ajută la echilibrarea bacteriilor în organism. De asemenea, boabele de muștar ajută la prevenirea balonării.
Murăturile ameliorează ulcerele și gastritele
Datorită conținutului mare de acid lactic, așa-numitele bacterii “prietenoase”, murăturile sunt ideale pentru ameliorarea problemelor digestive, precum ulcerele sau gastritele.
Murăturile, ideale în afecțiunile hepatice
Pentru că au un conținut mare de antioxidanți, fibre și substanțe hepatoprotectoare, murăturile ajută și la o bună detoxifiere a ficatului.
Murăturile previn afecțiunile respiratorii
Murăturile se consumă în special în sezonul rece, deoarece ajută foarte bine la prevenirea răcelii sau a gripei. Enzimele și antioxidanții pe care acestea le conțin au proprietăți imunostimulante, ajutând pe timp de iarnă, atât la combaterea, cât și la prevenirea afecțiunilor respiratorii.
Murăturile te întineresc
Murăturile sunt ideale și pentru menținerea sănătății pielii. Datorită rolului lor de detoxifiere, murăturile previn îmbătrânirea pielii și întârzie apariția ridurilor.
Murăturile previn cârceii
Zeama de varză este indicată persoanelor care au activități fizice intense. Numeroase studii au demonstrat că zeama de murături este eficientă în combaterea și prevenirea cârceilor.
Contraindicații
Atenție însă, murăturile nu sunt indicate tuturor persoanelor. Cei care suferă de afecțiuni precum boli renale, hipertensiune, insuficiență cardiacă, diabet de tip I și II, retenție de apă sau au frecvent dureri de cap sau migrene trebuie să evite murăturile.
De asemenea, persoanele care suferă de steatoză hepatică ar trebui să consume cu moderație murături dulci, dar și gravidele cu preeclampsie.
(Sursa: History.com ;https://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa /muraturile-un-aliment-minune-beneficii-si-contraindicatii-15698
