Rusia: Medvedev cere o ofensivă asupra Kievului ca urmare a incursiunii ucrainene în Kursk
Moscova trebuie să înceapă o ofensivă asupra Kievului și a altor orașe mari din Ucraina ca răspuns la incursiunea forțelor ucrainene în regiunea Kursk, a declarat joi vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, citat de The Moscow Times.
„Din acest moment, operațiunea militară specială (așa cum numește Moscova războiul în Ucraina) trebuie să dobândească un caracter deschis extrateritorial. Se poate și putem înainta pe pământurile Ucrainei încă existente. Până la Odesa, Harkov, la Dnepropetrovsk, Nikolaev, Kiev și mai departe", a scris Medvedev pe contul său de Telegram.
Israelul atacă poziții ale Hezbollah din Liban, pe fondul tensiunilor din regiune
Forțele aeriene israeliene au atacat, la primele ore ale zilei de joi, poziții ale Hezbollah în zonele Bint Jbeil, Majdal Zun și Dueir din sudul Libanului, în timp ce Israelul așteaptă represalii din partea grupării șiite pro-iraniene, alături de Teheran, după asasinarea a doi înalți oficiali aparținând Hezbollah și Hamas, informează EFE.
„În timpul nopții, forțele aeriene au atacat și destructurat mai multe situri ale infrastructurii teroriste a Hezbollah în zonele Bint Jbeil, Majdal Zun și Dueir, în sudul Libanului", se arată într-un comunicat militar israelian.
Hezbollah și-a intensificat atacurile asupra teritoriului israelian în ultima săptămână după asasinarea liderului său militar Fuad Shukr, pe 30 iulie, la Beirut, într-un atac israelian. Gruparea șiită folosește în atacurile sale în special drone explozive, care în urmă cu două zile au făcut 20 de răniți, dintre care unul în stare gravă, în zona Nahariya din nordul Israelului.
Gruparea șiită libaneză, un aliat al Iranului, a lansat miercuri rachete și drone, în special către Înălțimile Golan ocupate, la care Israelul a răspuns în timpul nopții bombardând zona Sejud „pentru a distruge lansatorul folosit de unitatea aeriană a Hezbollah pentru a efectua atacul", a informat armata israeliană.
Miercuri, Israelul l-a ucis pe Hasan Fares Jeshi, un comandant al unității de rachete al Hezbollah, după ce a eliminat alți șase membri ai miliției șiite cu o zi înainte într-un atac la Nabatieh.
Tensiunea de la granița dintre Israel și Liban a ajuns la cel mai înalt nivel din 2006, cu o intensificare a schimburilor de focuri începând din octombrie, violențe în care și-au pierdut viața aproape 600 de persoane, majoritatea de partea libaneză și din rândul luptătorilor Hezbollah, care a confirmat 370 de victime și peste 110 civili. De partea israeliană și-au pierdut viața 47 de persoane: 22 de soldați și 25 de civili, inclusiv 12 minori în atacul asupra orașului druz Majdal Shams din Golan, la care Israelul a răspuns asasinându-l pe Shukr.
A doua zi după uciderea comandantului șef al Hezbollah, Israelul l-a ucis pe liderul politic al Hamas, Ismail Haniyeh, la Teheran, asasinate pentru care atât Hezbollah, cât și regimul de la Teheran au jurat răzbunare, fiind de așteptat un atac pe scară largă împotriva Israelului în următoarele zile.
Scurgerile oficiale în presa din Israel și SUA sugerează că Israelul se așteaptă la un atac din partea Hezbollah mai degrabă decât din partea
Iranului, în contextul eforturilor diplomatice internaționale de a opri escaladarea violențelor la nivel regional.
SUA vor cere explicații Kievului despre incursiunea din Kursk
Statele Unite vor contacta Ucraina pentru a primi explicații despre incursiunea lansată marți de armata ucraineană pe teritoriul Rusiei în regiunea Kursk, a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, potrivit agențiilor Reuters și AFP.
„Vom contacta armata ucraineană pentru a afla mai multe despre obiectivele" acestei operațiuni militare, asupra căreia Ucraina nu a informat în prealabil Statele Unite, a menționat purtătoarea de cuvânt a președintelui american Joe Biden, răspunzând unei întrebări din partea presei pe acest subiect.
Ucraina a pornit marți o ofensivă mecanizată peste graniță în regiunea rusă Kursk, unde, conform unor relatări neconfirmate, trupele ucrainene au înaintat circa 15 kilometri în direcția centralei atomoelectrice Kursk și au ocupat cel puțin 11 sate.
Safirele se formează în interiorul vulcanilor, la adâncimi mici
Safirele nu se formează la mari adâncimi în mantaua terestră, așa cum se credea, ci în zona de contact dintre magmă și crusta terestră, în interiorul vulcanilor, conform unui nou studiu realizat în Germania, transmite marți Live Science.
Oamenii de știință credeau că safirele se formează în manta sau în straturile inferioare ale crustei terestre, conform coordonatorului acestui studiu, Axel Schmitt, geolog la Universitatea Curtin din Australia care a realizat acest studiu în cadrul unei colaborări cu Universitatea Heidelberg din Germania. Conform cercetării, safirele se formează la adâncimi mult mai mici, în crustă, în inima vulcanilor, acolo unde magma urcă până la 5 kilometri de suprafață.
„Putem identifica această regiune drept «creuzetul» în care se formează safirele", a declarat Schmitt.
Schmitt și colegii săi au cercetat formațiunea Eifel din vestul Germaniei, ce a fost creată de vulcani într-o lungă perioadă de timp, începând din Cretacic (acum 145 până la 65 de milioane de ani). Cea mai recentă erupție din această regiune s-a produs în urmă cu aproximativ 13.000 de ani. (Agerpres)
Cea mai mică fosilă de humerus uman oferă noi indicii despre specia Homo floresiensis - „hobiții"
Oamenii de știință au descoperit rare fosile umane străvechi pe insula indoneziană Flores, se arată într-un studiu publicat miercuri, informează DPA.
Fosilele includ un os adult „incredibil de mic" de la nivelul membrelor superioare și care are o vechime de 700.000 de ani.
Se crede că ar fi aparținut unui exemplar foarte timpuriu din specia „hobbiților", Homo floresiensis, descoperită în 2003, în peștera Liang Bua din vestul insulei indoneziene.
Predatând hominizii din Liang Bua cu 650.000 de ani, fosilele recent descoperite provin de la cel puțin trei indivizi care aveau maxilare și dinți mai mici decât Homo floresiensis.
Studiul, publicat în revista „Nature Communications", demonstrează că descoperirea unui os fosil de la nivelul membrelor oferă o mulțime de informații privind originea ancestrală a speciei Homo floresiensis.
Pe baza lungimii estimate a osului, oamenii de știință au calculat că înălțimea acestui hominid ar fi fost de circa 100 de centimetri, cu aproximativ 6 centimetri mai puțin decât înălțimea estimată a scheletului de la Liang Bua.
„Aceste humerus de adult cu o vechime de 700.000 de ani nu e doar mai scurt decât cel al lui Homo floresiensis, ci este cel mai scurt os de braț superior din istoria fosilelor de hominizi'', a declarat coautorul studiului, Adam Brumm, de la Centrul australian de cercetare privind evoluția umană din cadrul Universității Griffith. „Acest specimen foarte rar confirmă ipoteza noastră potrivit căreia strămoșii lui Homo floresiensis aveau o statură extrem de mică; cu toate acestea, acum este evident din proporțiile minuscule ale acestui os de la nivelul membrelor că strămoșii timpurii ai «hobbiților» erau și mai mici decât s-a crezut inițial", a mai spus cercetătorul.
„Istoria evolutivă a hominizilor din Flores este în mare pare încă necunoscută", a spus Adam Brumm.
„Cu toate acestea, noile fosile sugerează cu tărie că povestea «hobbiților» a început într-adevăr atunci când un grup de hominizi timpurii din Asia, cunoscuți sub numele de Homo erectus, au rămas cumva izolați pe această insulă indoneziană îndepărtată, poate în urmă cu 1 milion de ani, și au suferit o reducere dramatică a dimensiunilor corporale de-a lungul timpului", a adăugat coordonatorul studiului. (Agerpres)
Insula grecească Creta, zguduită de trei cutremure
Insula grecească Creta a fost zguduită de trei cutremure miercuri dimineață, informează DPA.
Mass-media locale au relatat că nimeni nu a fost rănit, iar serviciile de urgență au declarat că nu s-au produs daune structurale.
Cutremurele au avut epicentrul în sudul insulei, la o adâncime cuprinsă între trei și cinci kilometri sub fundul mării. Ele au avut magnitudinea 4,1, 4,8 și, respectiv, 4,5. Se pare că seismele au fost resimțite până în orașul Heraklion, pe coasta de nord a insulei.
Seismologii susțin că insula este predispusă la astfel de cutremure și că nu se poate spune încă dacă cele de miercuri au fost izolate sau dacă este probabil să urmeze un eveniment seismic mai puternic. (Agerpres)
Marea Barieră de Corali din Australia, cea mai ridicată temperatură din ultimii 400 de ani
Temperatura apei din Marea Barieră de Corali din Australia a atins, în ultimul deceniu, cel mai ridicat nivel din ultimii 400 de ani, conform unui studiu ale cărui rezultate au fost publicate miercuri, relatează agențiile AFP și Reuters.
Temperatura apei a crescut în fiecare an din 1960, însă a fost deosebit de ridicată în timpul episoadelor recente de albire a coralilor, potrivit acestei cercetări publicate în prestigiosul jurnal științific „Nature". O încălzire a apei care este, cel mai probabil, consecința schimbărilor climatice cauzate de acțiunea umană.
Coautoarea studiului, Helen McGregor, s-a arătat „extrem de îngrijorată" de creșterea „fără precedent" a temperaturii apei.
Marea Barieră de Corali, care se întinde pe circa 2.300 de kilometri de-a lungul coastelor statului Queensland (nord-estul Australiei), este considerată cea mai mare structură vie din lume. Ea adăpostește o biodiversitate extrem de bogată, cu peste 600 de specii de corali și 1.625 de specii de pești. De asemenea, recifele de corali protejează țărmurile de eroziune și reprezintă o sursă importantă de venituri din turism pentru multe țări.
Cercetători de la mai multe universități australiene au studiat temperaturile de suprafață din Marea Barieră de Corali folosind mostre de corali vechi pentru a reconstitui condițiile de temperatură din 1618.
Agerpres
