Criza climatică ar putea duce la încă 14,5 milioane de decese, 12,5 trilioane de dolari în pierderi economice și 1,1 trilioane de dolari în costuri suplimentare pentru sistemele de sănătate până în 2050, potrivit unui nou raport al Forumului Economic Mondial, adoptat la începutul acestui an, cu prilejul întâlnirii de la Davos a membrilor Forumului.
Creșterea temperaturii și evenimentele meteorologice extreme vor exacerba bolile infecțioase și cardiovasculare, problemele respiratorii și alte probleme de sănătate, comunitățile vulnerabile fiind afectate în mod disproporționat.
Evenimentele meteorologice extreme ar putea deveni cel mai mare risc global în următorul deceniu. Unul dintre principalele domenii în care acest lucru se va simți este sănătatea globală, potrivit raportului.
Documentul subliniază că problemele de sănătate legate de schimbările climatice vor afecta în mod disproporționat comunitățile deja vulnerabile, respectiv femeile, tinerii, persoanele în vârstă și grupurile cu venituri mici, în cazul cărora inechitățile din domeniul sănătății - limitarea resurselor, infrastructura inadecvată și lipsa echipamentului medical - vor fi și mai influențate de efectele schimbărilor climatice.
Iată cele mai acute trei riscuri climatice pentru sănătatea globală, potrivit raportului:
* Inundațiile și precipitațiile extreme vor cauza cele mai multe pierderi de vieți omenești, putând duce la moartea a 8,5 milioane de oameni până în 2050. Inundațiile prezintă cel mai mare risc de decese induse de climă.
Odată cu creșterea temperaturii mării, cantitatea de apă care se evaporă crește în mod corespunzător și face ca gheața polară să se topească mai rapid, adăugându-se precipitațiilor totale. Zonele de coastă sunt în mod deosebit expuse riscului de inundații pe măsură ce nivelul mării crește; în prezent, inundațiile însoțite de maree sunt de până la 10 ori mai frecvente decât în urmă cu 50 de ani.
Pe lângă decese și traume, apa stătută, după inundații, favorizează extinderea bolilor transmise prin apă și prin vectori (cele purtate de organisme vii, cum ar fi malaria). Prejudiciile aduse infrastructurii și culturilor duc la insecuritate alimentară și malnutriție. În plus, inundațiile pot afecta în mod dramatic sănătatea mintală a oamenilor, deoarece aceștia trebuie să facă față pierderii locuințelor și mijloacelor de trai.
* Secetele reprezintă a doua cea mai mare cauză de mortalitate. Până în 2050, se preconizează că vor cauza până la 3,2 milioane de decese.
Deși putem asocia secetele cu regiuni precum Africa - unde 40 de milioane de oameni sunt expuși impactului lor - fenomenul este din ce în ce mai resimțit și în zonele cu climă temperată ale lumii. Aproape o cincime din populația Europei se confruntă cu asemenea fenomene.
Calitatea apei și disponibilitatea redusă a acesteia, precum și degradarea solului sunt consecințe imediate ale secetei. Acestea pot duce la concentrații mari de praf, determinând creșterea numărului de boli respiratorii. În același timp, vor afecta atât securitatea alimentară, cât și igiena și salubritatea, ceea ce poate duce la malnutriție și la favorizarea răspândirii bolilor infecțioase. Seceta pune, de asemenea, în pericol mijloacele de trai, creează probleme de sănătate mintală adăugându-se la impactul asupra sănătății.
* Valurile de căldură
Raportul constată că acestea au cel mai mare impact economic, estimat la 7,1 trilioane de dolari până în 2050. Aceste pierderi sunt în principal rezultatul scăderii considerabile a productivității.
Valurile de căldură sunt din ce în ce mai răspândite pe tot globul, afectând sistemul de răcire al corpului. Perioadele prelungite de căldură pot crea o multitudine de probleme de sănătate, inclusiv epuizare și dezechilibre electrolitice, punând viața în pericol, în special la persoanele vulnerabile, în cazul cărora presiunea suplimentară poate duce la atacuri de cord sau accidente vasculare cerebrale. Populațiile mai sărace sunt afectate în mod disproporționat, de exemplu acolo unde accesul la apă potabilă și aer condiționat este limitat.
Din punct de vedere economic, valurile de căldură afectează sănătatea și productivitatea ocupațională, în special în profesiile expuse în mod deosebit la căldură - cum ar fi muncitorii agricoli sau cei din construcții.
Până în 2050, se estimează că valurile de căldură vor cauza aproape 1,6 milioane de decese.
Concluzii. Schimbările climatice conduc la o serie de consecințe asupra sănătății, inclusiv creșterea numărului atât al bolilor transmisibile, cât și al celor netransmisibile * Sunt necesare modificări de politici pentru a reduce costurile estimate ale asistenței medicale, care ar putea ajunge la 4 miliarde de dolari până în 2030 * Echitatea în sănătate, pentru a atenua impactul asupra comunităților marginalizate și expuse riscului, este, în mod deosebit, o prioritate.
(sursa documentare - weforum.org/agenda/2024/01/climate-change-health-impact -mortality; who.int/news-room/fact-sheets/detail/climate-change-and-health)
Traducere și sinteză de ILEANA SANDU
N. red. Forumul Economic Mondial (World Economic Forum) este o organizație non-profit elvețiană cu sediul în Cologny, din cantonul Geneva, Elveția, cel mai binecunoscut pentru întâlnirea anuală din Davos. A fost fondat în 1971 de Klaus Schwab. În calitate de organizație internațională pentru cooperare public-privată, Forumul Economic Mondial implică politicieni, oameni de afaceri, reprezentanți ai mediilor academice, ai societății civile și alți lideri, pentru a modela agendele globale, regionale și industriale. “Înființată ca fundație non-profit, este independentă, imparțială și nu este legată de interese speciale, susținând cele mai înalte standarde de guvernare și integritate morală și intelectuală” precizează reprezentanții organizației.
