O zi istorică pentru patrimoniul cultural - Frontierele Imperiului Roman - Dacia, pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, inclusiv Cetățuia Mică din comuna Ibănești

Distribuie pe:

Sâmbătă, 27 iulie 2024, în cadrul Întâlnirii Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO, a fost luată decizia de a înscrie situl “Frontierele Imperiului Roman - Dacia” pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, informează reprezentanții Muzeului județean Mureș: “Situl Arheologic de la Călugăreni, parte integrantă a sitului Frontierele

Imperiului Roman - Dacia, aduce onoare și recunoaștere Muzeului Județean Mureș. Vă mulțumim tuturor celor implicați în acest efort! Ne angajăm să protejăm și să promovăm acest monument de o importanță inestimabilă nu doar pentru noi, ci pentru întreaga umanitate”.

Istorie s-a scris și pentru comuna Ibănești, aflată, și ea, pe granița Imperiului Roman cu Dacia:

“În urmă cu 50 de ani, profesorul Mera Eugen a descoperit la Cetățuia Mică dovezi ale prezenței soldaților romani în locurile noastre. Zona a rămas de atunci în atenția istoricilor și arheologilor și s-a descoperit că aici, la Cetățuia Mică, a fost un turn roman de supraveghere.

Anul trecut, am primit vizita oficialilor UNESCO și a managerului Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei și președintele Comisiei Limes România, dr. Felix Marcu. A fost o misiune de evaluare pentru ca frontiera fortificată din Dacia a Imperiului Roman, care străbătea și Ibăneștiul de astăzi, să fie inclusă în patrimoniul UNESCO.

Sâmbătă, 27 iulie 2024, a fost o zi de importanță istorică: la New Delhi, India, la Întâlnirea Comitetului Patrimoniului Mondial din cadrul UNESCO, s-a decis înscrierea Frontierelor Imperiului Roman - Dacia pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, inclusiv Cetățuia Mică din Ibănești”, detaliază Dan Vasile Dumitru, primarul comunei mureșene.

“Odată cu consolidarea puterii Imperiului Roman în zonă, la începutul sec. al II-lea d.Hr., a fost începută construirea sistemului defensiv al provinciei Dacia. Poziția geografică de avanpost a determinat trimiterea în provincie a unor forțe militare considerabile (…). Pentru a întări apărarea în interiorul provinciei, de-a lungul drumurilor principale, au fost plasate unități auxiliare, iar unitățile cantonate de-a lungul granițelor au format un sistem defensiv liniar (limes) și au controlat drumul limes-ului care mergea paralel cu granița”, se arată pe site-ul Programului Național “Limes”, citat de ibanesti.ro). Era o modalitate prin care se facilita accesul și aprovizionarea armatei.

Potrivit limesromania.ro, în România se cunosc peste 70 de castre, 50 de fortificații mici și peste 150 de turnuri, dar numărul lor trebuie să fi fost mai mare.

Ileana Sandu

1 comentariu

Lasă un comentariu