La sfârșitul lunii trecute, Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, a depus o cerere la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) pentru înregistrarea mărcii “Mircea Geoană 2024 președinte”.
După doar o săptămână, la începutul acestei luni, a fost dat publicității un sondaj de opinie realizat de INSCOP la comanda News.ro, ale cărui rezultate îl plasau pe Mircea Geoană pe primul loc în preferințele românilor, cu o cotă de 26,7%, urmat de Marcel Ciolacu cu 17,8% și Elena Lasconi cu 14,3% dintre voturi. Cei trei sunt urmați, în ordine, de Diana Șoșoacă, Nicolae Ciucă și George Simion. Conform sondajului, Geoană ar câștiga turul II al alegerilor prezidențiale, indiferent cine ar fi contracandidatul său.
Mulți români apreciază cariera diplomatică a lui Mircea Geoană, ca ambasador al României în SUA și apoi ca ministru de externe. Funcția de secretar general adjunct al celei mai mari alianțe militare din istoria omenirii, pe care Geoană o ocupă din 2019, este însă, cu siguranță, cea care va cântări cel mai mult la urne.
Argumentele celor care îl susțin sunt că va fi un președinte care știe foarte bine ce se întâmplă în politica internațională, care este recunoscut pe plan mondial, care are diplomația în ADN și care poate reprezenta astfel, cu succes, interesele României.
Și în județul Mureș, Mircea Geoană are susținători care se coagulează în jurul mișcării “România Renaște” și pe care, în perioada următoare, îi vom vedea cu siguranță și în spațiul public.
Chiar dacă statutul de candidat independent are o serie de neajunsuri, cum ar fi lipsa reprezentanților candidatului în birourile secțiilor de votare sau timpii reduși de antenă, acestea pot fi surmontate de un val mare de susținere. În mod normal, nici nu ar trebui să îți pui problema lipsei oamenilor din secțiile de votare pentru că, nu-i așa, instituțiile statului implicate în desfășurarea votării veghează asupra corectitudinii rezultatului. Oricum, există foarte multe organizații neguvernamentale care au posibilitatea de a trimite observatori în secții și care ar putea astfel să păzească și voturile exprimate pentru candidații independenți.
Trecând însă peste aspectele tehnice ale campaniei electorale și ale zilei votului, mult mai important este faptul că alegerile prezidențiale sunt alegeri uninominale în care românii își aleg direct liderul. De aceea, în aceste alegeri, partidele au un rol secundar. În unele cazuri, partidul poate fi chiar o piatră de moară la gâtul candidatului dacă acesta este un personaj carismatic. Deocamdată însă, nu este cazul.
Sunt de acord că anul acesta poate fi anul independenților și că la alegerile prezidențiale din noiembrie - decembrie va conta cel mai mult valoarea intrinsecă a candidaților și nu aparatul de partid.
Dragoș Bardoși
