Plenul Camerei Deputaților, reunit în sesiune extraordinară, a aprobat luni proiectul de lege care vizează măsuri de gestionare a populației de urși.
Proiectul a fost aprobat cu 214 voturi “pentru”, șapte “împotrivă” și 23 de abțineri. Un deputat nu a votat.
În cadrul dezbaterilor, deputatul PSD Adrian Chesnoiu, președintele Comisiei de agricultură, a subliniat că, în urma măsurii luate în 2016 de interzicere a vânătorii, populația de urs brun s-a înmulțit excesiv, iar reintroducerea unor cote anuale de recoltare este necesară.
“Din 2016, nemaiexistând o cotă de recoltă prin vânătoare la specia de urs brun, populația s-a înmulțit excesiv. (...) Ele trebuie menținute și este primul act normativ după 2016 până astăzi, care așază pe baze științifice relația om - urs brun. Este stabilit nivel de prevenție și nivelul de intervenție. Intervenția presupune să fie recoltate acele exemplare de urs brun care vin în UAT-uri și încalcă proprietatea și pun în pericol viața oamenilor, prevenția înseamnă menținerea echilibrului existent în natură prin recoltarea anumitor exemplare mai slabe, care se face pe baza științei cinegetice. (...) Cred cu tărie că votul nostru de astăzi va conduce la reașezarea echilibrului managementului cinegetic pe baze științifice și nu pe «părerologii»“, a afirmat Chesnoiu.
Deputatul UDMR Csoma Botond și-a exprimat speranța că prin acest proiect de lege “viața umană va fi mai bine protejată decât a fost până acum”.
“Avem nevoie de acest proiect de lege care prevede cote de prevenție și de intervenție pentru un management mai eficient al populației de urși din România”, a declarat el.Csoma Botond a evidențiat că această problemă complexă trebuie tratată și prin educație.
“Observ că publicul din România, în foarte multe cazuri, este neinformat. Nu știe cum trebuie să se comporte când apare o situație mai primejdioasă în pădure, de exemplu când te întâlnești cu ursul. Trebuie să recunoaștem, adoptăm această lege, dar acest proiect de lege nu reprezintă o soluție magică, nu poate garanta nimeni că asemenea incidente și chiar tragedii nu vor apărea în viitor. Pentru acest motiv avem nevoie de educare să știm cum să ne comportăm în asemenea situații. (...) Trebuie să avem o campanie de educare și informare cum există, de exemplu, în SUA și Canada, unde există populație mare de urși”, a explicat parlamentarul UDMR.
Deputata USR Diana Buzoianu, vicepreședintă a Comisiei pentru mediu, a afirmat că trebuie adoptate soluții “reale” pentru protejarea oamenilor, nu unele “care îmbogățesc niște șmecheri”, dar care nu rezolvă problemele existente. Ea a menționat că, potrivit legislației actuale, există deja o cotă de intervenție de 80 de urși.
“Asta înseamnă că în 2023 ar fi putut să fie extrași 80 de urși periculoși. Nu a fost atinsă această cotă, pentru că oamenii care ar trebui să ne protejeze nu și-au făcut treaba. Noi degeaba creștem din pix o cotă de intervenție, dacă în continuare oamenii care trebuie să ne protejeze nu își fac treaba. Degeaba creștem o cotă de prevenție și dăm dreptul vânătorilor să facă bani din trofee pe această lege, dacă în continuare urșii periculoși rămân pe lângă tomberoane, în comunități, pe lângă stâne, pe traseele montane. Legea pe care noi ar fi trebuit să o discutăm astăzi ar fi trebuit să fie o lege care să simplifice procedura pentru primari. Ar fi trebuit să fie o lege care să se asigure că Ministerul (Mediului) are obligația să îndeplinească campanii de educare și să implementeze măsuri de prevenție”, a transmis Buzoianu.
Deputatul Gheorghe Nacov, membru al grupului parlamentar al minorităților naționale, a susținut că interzicerea în 2016 a managementului cinegetic pentru populația de urși bruni a fost “o greșeală foarte mare, care a costat vieți umane”. Potrivit acestuia, România are cea mai mare populație de urs brun din Europa.
“Managementul cinegetic al populațiilor de faună sălbatică, indiferent dacă vorbim de urs brun sau altele, este singura soluție pentru o gestionare durabilă și pentru garantarea biodiversității. În mod sigur, este o mare responsabilitate care apasă pe umerii vânătorilor români, dar suntem obișnuiți cu ea și ne vom achita cu brio”, a spus el.
Deputatul AUR Dan Tanasă a acuzat PSD, PNL și UDMR că sunt vinovate de situația creată de atacurile urșilor, alături de fostul premier Dacian Cioloș.
“A fost nevoie să moară oameni ca să discutați din nou, voi cei de la PSD, de la PNL, despre problema urșilor din România. Cum am ajuns aici? Am ajuns aici pentru că toată această problemă mare a României se leagă de numele lui Cioloș, care nu ar fi ajuns niciodată premier fără votul PSD. Trebuie cu prioritate să identificăm vinovații: PSD, PNL, UDMR, adică cei care au condus țara asta și care puteau să facă ceva. Cred că e foarte mult sânge pe mâinile celor de la UDMR, care au condus Ministerul Mediului ani de zile. (...) Viața românilor nu contează, nu v-a interesat și continuă să nu vă intereseze. Sunteți sub bocancul ONG-urilor și al ambasadelor străine, care mențin România într-o situație unică în lume, în care viața ursului e mai importantă decât viața românului de rând. (...) Vinovații trebuie să plătească, iar vinovații sunt cei de la PSD, PNL și de la UDMR”, a declarat parlamentarul AUR, în cadrul dezbaterilor.
În cadrul ședinței, la propunerea deputatului USR Cristian Brian, parlamentarii au ținut un moment de reculegere în memoria tinerei de 19 ani care și-a pierdut viața pe Jepii Mici după ce a fost atacată de un urs.
Intervențiile legislative adoptate de Camera Deputaților prin acest proiect vizează prevenirea atacurilor asupra populației umane și a pagubelor cauzate de atacurile de urs, prin aprobarea recoltării pentru anii 2024 și 2025 a 426 de exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de prevenție la nivel național, și a 55 de exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de intervenție la nivel național. (Agerpres)
