Rusia avertizează că va “descuraja” NATO pe măsură ce alianța se va apropia de granițele sale, considerând că desfășurarea planificată de către SUA a rachetelor cu rază lungă de acțiune în Germania și alte acțiuni reprezintă “o amenințare pentru securitatea națională”.
În consecință, Rusia a declarat că va “contracara” extinderea infrastructurii NATO în Europa, susținând că alianța militară “se îndreaptă în mod constant și progresiv” spre granițele sale, pe măsură ce tensiunile cresc în legătură cu războiul din Ucraina.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi că Rusia a luat notă de deciziile luate de liderii NATO la summitul din această săptămână de la Washington DC, de a “crea centre logistice separate în orașele Mării Negre” și de a deschide “facilități suplimentare în Europa”.
“Aceasta este o amenințare foarte gravă la adresa securității naționale a țării noastre. Toate acestea ne vor cere să luăm răspunsuri atent coordonate și eficiente pentru a descuraja NATO, pentru a contracara NATO”, a spus el.
Declarațiile sale au venit la o zi după ce Statele Unite și Germania au anunțat la summit că SUA vor începe “desfășurări episodice” de rachete cu rază lungă de acțiune - inclusiv rachete sol-aer SM-6, rachete de croazieră Tomahawk și arme hipersonice - în Germania.
În plus, NATO a declarat, în aceeași zi, că o nouă bază de apărare aeriană a SUA în nordul Poloniei, concepută pentru a detecta și intercepta atacurile cu rachete balistice ca parte a unui scut antirachetă NATO mai larg, este pregătită pentru misiune.
NATO “și-a confirmat încă o dată foarte clar esența. Este o alianță creată într-o eră a confruntării cu scopul de a menține confruntarea”, a spus Peskov.
Luna trecută, președintele Vladimir Putin a declarat că Rusia trebuie să reia producția de rachete nucleare cu rază medie și scurtă de acțiune și apoi să se gândească unde să le desfășoare, după ce SUA au adus rachete similare în Europa și Asia.
În ce privește Declarația finală a summitului de la Washington privind “calea ireversibilă” a Ucrainei către aderarea la NATO, Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a postat pe conturile sale de socializare un text potrivit căruia, pentru Rusia există două modalități acceptabile pentru “calea ireversibilă”: “ori dispare Ucraina, ori dispare NATO. Sau, și mai bine - ambele”.
Vorbind în cadrul summitului NATO, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat joi că orice posibilitate de confruntare directă între Rusia și NATO este “îngrijorătoare” și că orice pas în această direcție ar trebui “evitat în mod conștient”.
În acest context extrem de complicat și tensionat, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a semnat joi, 11 iulie, în cadrul unei ceremonii desfășurate în marja summitului de la Washington, Scrisoarea de Intenție pentru crearea unui Coridor de Mobilitate Militară între România, Bulgaria și Grecia, menit a marca “un progres semnificativ în întărirea capacităților de apărare și descurajare ale NATO în regiune și accelerarea adaptării militare”: “Această adaptare include capacitatea de a suplimenta forțele și echipamentele și de a asigura suportul logistic, prin facilitarea tranzitului transfrontalier de forțe și capabilități, chiar și pe timp de pace: “Colaborarea strânsă cu Bulgaria și Grecia ne va permite să răspundem mai eficient provocărilor de securitate actuale și viitoare. Vom continua discuțiile și vom rămâne deschiși și altor inițiative similare, care să ducă la consolidarea rolului României în cadrul Alianței Nord-Atlantice”, a explicat ministrul Tîlvăr, potrivit unui comunicat dat publicității vineri, de Ministerul Apărării Naționale.
Acordul semnat - la inițiativa României, potrivit spuselor președintelui Iohannis - permite, practic, deplasarea rapidă transfrontalieră a trupelor și a armelor pe flancul estic al NATO, în situația în care invazia Ucrainei de către Rusia din 2022 a sporit urgența, atât pentru NATO, cât și pentru Uniunea Europeană, de a accelera pregătirile, inclusiv capacitatea de a trimite rapid întăriri, în cazul unui conflict brusc cu Moscova, după ce NATO le-a comunicat membrilor săi că “prea multă birocrație împiedică mișcările trupelor în Europa”.
Reacția Moscovei nu va întârzia, desigur, și le va da unora fiori reci pe șira spinării, în ciuda optimismului (moderat) al participanților la reuniunea de la Washington DC.
În fond, a trecut doar un an de când aceiași, reuniți la summitul de la Vilnius, ajungeau la concluzia sumbră că “nu putem exclude posibilitatea unui atac împotriva suveranității și integrității teritoriale a aliaților”.
Ileana Sandu
