“Ideea întemeierii unei familii cu copii nu mă încântă, cel puțin în viitorul apropiat”
Tineretul reprezintă pulsul unei țări, iar pulsul României pare să scadă. Țara noastră s-a confruntat în ultimele decenii cu o îmbătrânire a populației. Cei tineri preferă să studieze și să lucreze în străinătate din cauza lipsei investițiilor în educație, iar posibilitățile dezvoltării personale și profesionale sunt aproape inexistente. În ceea ce privește populația tânără ce rămâne în țară, conform Eurostat, 20% dintre aceștia nu studiază, nu lucrează și nici nu se află într-un program de formare profesională.
Cum este perceput viitorul României de către generația tânără?
Aproximativ 2 din 3 tineri consideră că România merge într-o direcție greșită. Există o lipsă de încredere în sistemul de guvernare a țării, ceea ce creează o falie între tineri și reprezentanții mediului politic.
Într-un interviu realizat de MyImpact, Roxana afirmă că dorește să plece din țară, principalul motiv fiind acela că țara nu se îndreaptă pe drumul cel bun, urmând să spună că noi, tinerii, ar trebui să ne schimbăm și să luăm acțiune pentru a schimba sistemul de sănătate, învățământ, economie și salarii. Ea este de părere că salariile sunt foarte mici pentru munca depusă. Aceasta reprezintă una dintre cauzele pentru care tinerii adoptă un comportament indiferent față de viitorul lor și al țării.
Așadar, care sunt motivele?
În primul rând, tinerii se confruntă cu venituri mici și cost ridicat de viață, care îi împiedică în a-și câștiga independența financiară și a dobândi motivația de a fi preocupați de viitor, de întemeierea unei familii. Salariile mici, inflația ridicată și lipsa infrastructurii adecvate determină tinerii să stea o vreme mai îndelungată alături de părinți fără să își caute un loc de muncă, excluzând opțiunea de a avea un copil sau de a-și procura propria locuință. Mediul din România nu mai este considerat propice dezvoltării copiilor. De asemenea, nu este pus accentul pe sănătatea mintală, ea continuă să fie neglijată sau stigmatizată chiar dacă este un element foarte important în dezvoltarea unui individ. Infrastructura precară, puterea economică redusă și lipsa serviciilor de calitate are ca rezultat atât natalitatea scăzută, cât și o generație apatică.
Ce spun statisticile?
Emigrare
România are o populație tânără semnificativă, dar procentul tinerilor cu vârsta între 15 și 29 de ani este sub media Uniunii Europene. Acest lucru se datorează emigrării masive a tinerilor în ultimii 10 ani. Dacă ne uităm la cifre, avem aproximativ 1,2 milioane de tineri care au ales să plece din țară. Acest fenomen poate avea multiple cauze, inclusiv oportunități de muncă mai bune în alte țări sau căutarea unui nivel mai bun de trai. Este important să înțelegem aceste tendințe și să găsim modalități de a încuraja dezvoltarea și retenția tinerilor talentați în România.
Trei din zece tineri afirmă că în următorii zece ani se văd realizându-se în afara României, iar patru din zece declară că doresc să emigreze, chiar și temporar, pentru studii sau muncă.
Salariu
Salariul median pe oră al tinerilor sub 30 de ani din România este de trei ori mai mic decât media din Uniunea Europeană (3,52 EUR vs. 11,08 EUR) 1. De asemenea, 43% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 29 de ani, care au mai puțin de 8 clase, au un venit lunar sub nivelul salariului minim pe economie, adică mai puțin de 1.500 de lei. În total, doar 37% dintre tinerii români cu vârsta între 18 și 29 de ani reușesc să câștige mai mult de 3.001 lei pe lună (în condițiile unui coș minim de consum de 2.708 lei pe lună).
În ceea ce privește rata șomajului, conform Institutului Național de Statistică, în luna decembrie a anului 2023, 22,2% dintre tineri cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani nu aveau un loc de muncă, un număr cu trei procente mai mare față de anul 2020.
O altă problemă este faptul că aproape trei sferturi dintre tinerii cu vârste între 14 și 29 de ani și mai mult de jumătate dintre cei de peste 18 ani încă locuiesc cu părinții. Acest fapt a contribuit la creșterea vârstei medii de căsătorie peste 30 de ani și la amânarea deciziei de a avea copii până după această vârstă. Consecințele includ o rată relativ ridicată a divorțurilor în rândul tinerilor, natalitate scăzută, spor demografic negativ și o societate îmbătrânită.
Care ar fi soluțiile?
Pentru a combate această criză pot fi aplicate diverse soluții, cum ar fi: Creșterea oportunităților economice prin generarea unor locuri de muncă bine plătite. De asemenea, sprijinirea antreprenoriatului prin oferirea de finanțare, mentorat și infrastructură adecvată va încuraja tinerii să își dezvolte propriile afaceri, contribuind astfel la crearea unui mediu economic vibrant și competitiv.
Îmbunătățirea sistemului educațional este esențială și poate fi realizată prin adaptarea programelor de studii la cerințele actuale ale pieței muncii și dezvoltarea de parteneriate cu companii pentru a crea programe de internship.
Importantă este îmbunătățirea condițiilor de trai. Acestea pot fi realizate prin investiții în transport și sănătate pentru a crește calitatea vieții, precum și prin construirea de locuințe accesibile și oferirea de facilități pentru tineri.
Iar pentru a sprijini dezvoltarea personală și profesională a tinerilor este important să li se ofere acces la programe de formare continuă, precum și servicii de orientare și consiliere în carieră.
În concluzie, criza emigrării și șomajul în rândul tineretului reprezintă provocări critice pentru România, cerând o atenție sporită din partea guvernului și a factorilor de decizie. Este crucial să se recunoască potențialul țării, în ciuda dificultăților economice și sociale actuale. Astfel, înțelegerea și abordarea eficientă a acestor probleme vor asigura un viitor mai prosper și echitabil pentru tineretul român.
Tinerii mureșeni, pro și contra emigrării
Maria O., 21 de ani (Târgu Mureș): “Din punctul meu de vedere, în viitorii ani modul de trai al oamenilor va deveni mai dificil, iar în ceea ce privește viața mea personală, mă aștept să părăsesc țara pentru a avea mai multe oportunități de carieră, iar ideea întemeierii unei familii cu copii nu mă încântă, cel puțin în viitorul apropiat”.
Ana Ș., 22 de ani (Reghin): “Locuitul cu familia în România este un avantaj în momentul de față din cauza prețului ridicat al chiriilor, însă în situații ca a mea, în care există acest dezacord de opinii, tata fiind anti-LGBTQ și eu făcând parte din comunitate, a existat de mult timp frica asta de a fi dată afară din casă dacă ar fi să afle. Am norocul că nu mă simt inconfortabil să-mi ascund sexualitatea de părinți, însă nu te prea face fericit faptul că deși încă țin la ei, iubirea lui în special ar putea înceta în câteva secunde.
În plus, religia având așa mare influență asupra majorității românilor, nu cred că o să se schimbe multe prea curând. Deși sunt iubitoare de țară, mă văd împinsă în afară din cauza gândirii oamenilor și mai ales de alegerile pe care le fac majoritatea dintre ei. Când văd atâția tineri votând partide care sunt gata să-mi ia nu numai dreptul de a trăi ca persoană LGBTQ, ci și drepturi pe care le am ca femeie, întrucât multe din spitalele din România deja nu acceptă să facă avorturi, mă gândesc serios să plec din țară”.
Sergiu B., 21 de ani (Târgu Mureș): “Viața în România este cel mai bine rezumată într-un singur cuvânt, acasă. Oriunde ai merge, cu orice scop, gândul la locul natal unde ai copilărit, acel loc care te-a format ca și individ se află în mintea ta, într-un sertar ascuns și te sâcâie că vrei sau nu. Chiar dacă o familie întreagă își ia valizele și pleacă în străinătate o să aibă aceleași obiceiuri, tot mâncarea din România o să o servească la masă. Desigur, vor prelua unele lucruri din țara gazdă, dar oricât te chinui, din român nu poți să scoți românul. Dacă aș avea oferte să plec din țară, nu aș face-o. M-aș simți ca un pin într-o pădure de brazi, adică semănăm mult, dar parcă tot diferiți suntem.
În concluzie, oricare ar fi motivele plecării, o să te macine dorul de casă, o să duci dorul familiei, o să îți fie dor de camera ta, de patul tău, de cartierul tău, de locul care a contat atât de mult în formarea ta ca și individ”.
Melissa Milașcon, Alexandru - Cristian Bîrsan
