În contextul ascensiunii extremei drepte în Europa, Ungaria populistului Viktor Orban, un apropiat al Kremlinului, urmează să preia președinția UE la 1 iulie. Este o perspectivă care provoacă îngrijorare la Bruxelles, dat fiind numărul tot mai mare de dispute pe care le are cu Budapesta.
Va fi Viktor Orban la înălțimea reputației sale de rebel al UE-27 în următoarele șase luni sau va juca rolul elevului bun?, se întreabă France 24, într-o analiză în care încearcă să schițeze niște răspunsuri și perspective, preluată de News.ro.
Este un mecanism imuabil în Uniunea Europeană. La fiecare șase luni, o țară membră preia conducerea Consiliului UE. Dar anul acesta, agenda până în 2030 nu stârnește prea mult entuziasm la Bruxelles. Și pe bună dreptate: de la 1 iulie, această poziție-cheie va fi ocupată de Ungaria lui Viktor Orban, campioană a democrațiilor așa-zis “iliberale”, conciliantă cu Moscova și acuzată în mod regulat că blochează deciziile celor 27 de state membre.
“Această președinție este îngrijorătoare, deoarece Orban este foarte apropiat de Rusia și, de asemenea, de Donald Trump, care ar putea câștiga în Statele Unite în noiembrie. De asemenea, ar putea fi problematică după alegerile din Franța, cu un guvern mai de dreapta”, spune Ernst Stetter, consilier special al președintelui Fundației Jean-Jaures pentru Europa.
“Europenii sunt puțin circumspecți față de această președinție, deoarece președintele ungar are poziții iconoclaste în raport cu majoritatea, inclusiv în cadrul dreptei radicale”, confirmă Pascale Joannin, director al Fundației Robert Schumann.
40% din deciziile pe care UE le dorește cu privire la Ucraina sunt blocate
Președinția rotativă a consiliului de miniștri al Uniunii Europene permite țării care o deține să controleze agenda reuniunilor celor 27 de state membre ale UE. De la Ucraina la statul de drept și imigrație, există multe chestiuni în care Ungaria și-a folosit dreptul de veto sau a blocat o decizie timp de săptămâni întregi.
“Aproximativ 40% din deciziile pe care UE le dorește cu privire la Ucraina sunt blocate”, sublinia exasperat ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis, la Bruxelles, la sfârșitul lunii mai.
Sub presiunea puternică a partenerilor săi, Budapesta a acceptat între timp deschiderea oficială a negocierilor de aderare cu Kievul. Dar ajutorul militar în valoare de 6,6 miliarde de euro este încă blocat. Iar viitoarea președinție ungară nu pare să aibă intenția de a-și ridica veto-ul.
Make Europe great again
Obișnuit cu provocările și ieșirile teatrale, oare ce le rezervă Viktor Orban partenerilor săi în următoarele șase luni?
Premierul ungar pare să-și fi ales deja o platformă politică, adoptând un slogan sulfuros: “Make Europe Great Again”, o expresie împrumutată de la Donald Trump și al său “Make America Great Again”. Pentru Bruxelles nu prea miroase a bine. “Acest slogan arată unde vrea Orban să ducă UE, spre autocrație”, spune indignat eurodeputatul german, Daniel Freund (Verzii).
“Este, de asemenea, un pic jenant pentru Uniunea Europeană, care are deja o greutate economică și geopolitică enormă”, subliniază Ernst Stetter.
“Motto-ul nostru se referă la ideea unei președinții active, practice, la faptul că împreună suntem mai puternici, respectându-ne în același timp identitatea”, s-a apărat marți ministrul ungar al Afacerilor Europene, Janos Boka. (Foto: Facebook Viktor Orban)
