Ucraina: Rusia afirmă că a doborât 87 de drone ucrainene în cursul nopții
Rusia a anunțat vineri că a doborât în cursul nopții 87 de drone ucrainene, dintre care 70 au vizat regiunea Rostov (sud) unde se află cartierul general al operațiunii ruse din Ucraina, relatează AFP.
„În cursul nopții, a fost împiedicată o încercare a regimului de la Kiev de a comite un atac terorist cu drone aeriene", a declarat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat.
„În total, 87 de drone ucrainene au fost doborâte deasupra regiunilor ruse", a afirmat el.
„Sistemele de apărare antiaeriană au interceptat și distrus drone deasupra regiunii Belgorod (2), Volgograd (2), Voronej (6), Kursk (6), Rostov (70), precum și o dronă deasupra peninsulei Crimeea" anexată de Rusia în 2014, conform aceleiași surse.
În regiunea Rostov, care găzduiește cartierul general al operațiunii ruse în Ucraina, atacul „nu a făcut victime", dar a provocat întreruperi de electricitate în mai multe localități, a declarat guvernatorul regional Vasili Golubev, pe Telegram.
În regiunea Voronej, la granița cu Ucraina, „un rezervor de petrol a fost ușor avariat" în urma căderii resturilor de drone, potrivit guvernatorului regional Aleksandr Gusev.
Atacul nu a provocat incendii și nu s-a soldat cu răniți, a afirmat el pe Telegram.
Ucraina, care se confruntă cu o ofensivă lansată de Moscova de peste doi ani, răspunde cu regularitate atacând regiunile ruse și țintind în special instalațiile energetice.
Iranul își crește și mai mult capacitățile nucleare (AIEA)
Iranul continuă să-și dezvolte capacitățile nucleare, a transmis joi Agenția Internațională pentru Energie Nucleară (AIEA), la o săptămână după ce consiliul guvernatorilor agenției a adoptat o rezoluție prin care critică lipsa de cooperare cu Teheranul, potrivit AFP.
AIEA a informat joi țările membre că Teheranul i-a comunicat că a instalat mai multe cascade la facilitățile de îmbogățire a uraniului de la Natanz și Fordow, potrivit unui comunicat transmis agenției franceze de presă.
O sursă diplomatică consideră această evoluție drept „moderată".
„Iranul trebuie să coopereze cu AIEA fără întârziere", au îndemnat joi SUA, Departamentul de Stat american avertizând într-un comunicat că Washingtonul „va răspunde" la orice escaladare a programului nuclear iranian.
Moțiunea prezentată de Marea Britanie, Franța și Germania, dar căreia i s-au opus China și Rusia, în cadrul reuniunii Consiliului AIEA, care numără 35 de țări, este prima de acest gen din noiembrie 2022.
Rezoluția, pe care Teheranul a calificat-o drept „pripită și imprudentă", survine pe fondul unui impas legat de escaladarea activităților nucleare ale Iranului, în timp ce puterile occidentale exprimă temeri că Teheranul caută să dezvolte o armă nucleară, lucru pe care Iranul îl neagă.
Deși de natură simbolică în acest stadiu, moțiunea de cenzură are ca scop creșterea presiunii diplomatice asupra Iranului, cu posibilitatea de a sesiza Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.
În trecut, rezoluții similare au incitat Teheranul să riposteze prin eliminarea camerelor de supraveghere și a altor echipamente la facilitățile sale nucleare și să-și intensifice activitățile de îmbogățire a uraniului.
Potrivit AIEA, Iranul este singurul stat fără arme nucleare, dar care a îmbogățit uraniul până la un nivel ridicat de 60% - foarte aproape de calitatea militară - în timp ce continuă să acumuleze importante stocuri de uraniu.
AIEA a declarat că Teheranul și-a accelerat în mod considerabil programul nuclear și că ar dispune de acum de suficient material pentru fabricarea mai multor bombe atomice.
Republica Islamică s-a derobat treptat de angajamentele pe care și le-a asumat în cadrul acordului nuclear încheiat cu puterile mondiale în 2015.
Acest acord istoric a permis Iranului să scape de o parte din sancțiunile occidentale în schimbul limitării programului său nuclear, dar care a devenit nefuncțional după retragerea unilaterală a SUA sub președinția lui Donald Trump în 2018.
SUA: Președintele Biden afirmă că nu îl va grația pe fiul său, Hunter, găsit vinovat de deținere ilegală de armă
Președintele american Joe Biden a dat asigurări joi că nu îl va grația pe fiul său, Hunter, găsit vinovat de un tribunal penal federal de deținere ilegală de armă de foc în 2018, pe fondul dependenței de droguri, relatează AFP.
„Nu", a răspuns Joe Biden la întrebarea unui jurnalist, la o conferință de presă la summitul G7 din Italia. „Nu-l voi grația", a adăugat el, precizând că nici nu va comuta pedeapsa la care fiul său va fi condamnat.
Democratul, care se va confrunta cu predecesorul și rivalul său republican Donald Trump la alegerile prezidențiale din 5 noiembrie, se angajase deja să nu-l grațieze pe fiul său în cazul în care acesta va fi găsit vinovat, dând asigurări că „respectă procedura legală".
Găsit vinovat de un juriu că a mințit în documentele necesare achiziționării unui revolver în octombrie 2018, Hunter Biden, 54 de ani, riscă, teoretic, până la 25 de ani de închisoare, dar ar putea fi decisă și o pedeapsă alternativă.
Acest fost avocat și om de afaceri, în prezent pictor, a fost judecat de un tribunal din Wilmington, statul Delaware (est), pentru că a mințit cu privire la consumul său de droguri atunci când a cumpărat un revolver de tip Colt Cobra dintr-un magazin de arme, pe 12 octombrie 2018.
Lituania impune o interdicție nelimitată asupra posturilor de radio și televiziune
Lituania a extins interdicția privind difuzarea și retransmisia posturilor de radio și televiziune din Rusia și Belarus, fără o limită inițială a restricției, după ce parlamentarii au convenit asupra măsurii joi, potrivit DPA. Interdicția se aplică atâta timp cât Rusia și aliatul său apropiat, Belarus, sunt considerați un pericol și o amenințare la adresa securității țării baltice, membră a UE și NATO, în strategia națională de securitate, a convenit parlamentul aproape în unanimitate, într-un amendament la o lege.
Lituania, care se învecinează cu exclava rusă Kaliningrad și Belarus, un aliat apropiat al Rusiei, găzduiește, de asemenea, o minoritate de persoane cu origini rusești, care reprezintă 5% din cei 2,8 milioane de locuitori ai săi.
Lituania a încetat să difuzeze toate posturile de radio și televiziune înregistrate în Rusia și Belarus după ce forțele Moscovei și-au lansat invazia pe scară largă din Ucraina în 2022, la fel ca Estonia și Letonia, în încercarea de a preveni diseminarea propagandei de război și a dezinformării rusești.
Alte țări din UE au interzis, de asemenea, mass-media rusă, deoarece Moscova urmărește o strategie hibridă în conflict, răspândind dezinformarea prin intermediul instituțiilor media sponsorizate de stat și pro-Kremlin.
