Dacă până în momentul alegerilor, una dintre întrebările legitime privea motivele pentru care unul sau altul dintre competitori candidează pentru funcția de primar, în ceea ce-l privește pe fostul candidat Cosmin Pop, surpriza acestor alegeri locale de la Tg. Mureș, întrebarea care murmură azi pe buzele tuturor formatorilor de opinie este alta.
Ce va face cu valul de simpatie și încredere cuantificat la cele 15 procente obținute de acesta din opțiunile de vot ale cetățenilor. (?!)
Sunt undeva la 9.000 de voturi!
Dacă nu ar fi vorba despre Târgu Mureș, în orice alt oraș din România, performanța aceasta obținută de un candidat real independent, n-ar produce chiar atât de multe valuri.
Cu orașul trandafirilor (și a lalelelor, trei la număr și ele), traumatizat 20 de ani ca un copil flămânzit și abuzat emotional de-un pedagog de scoală veche securistică, cu ajutoare hrăpărețe și hoațe, cu un astfel de oraș, însă, evaluările se fac altfel.
Este ca și cum un astfel de copil, ca acest oraș în retard emoțional, ar fi reușit să se califice la olimpiada națională de psihologie socilă.
În acest sens, absolut remarcabilă nu este performanța lui Cosmin Pop, pentru că nu el era copilul traumatizat, ci performanța este a orașului care, dând de-un mentor bun ca el, a reînceput să gândească liber, netimorat, ridicându-i-se pâcla angoaselor și ideosincrasiilor revanșarde și biunivoc etniciste de pe-o parte din creier.
Chiar dacă și de data asta a învins votul etnic în defavoarea competenței, totuși varianta cu Soós e cea mai puțin periculoasă, pentru că de cealaltă parte, tot pe fond de vot etnic, putea învinge din nou mafia bine știută, acum și mai bine protejată prin infiltrarea unui partid aflat la guvernare, câtuși de puțin moral și integru.
Un astfel de deznodământ ar fi confiscat din nou orașul pe vreo două bune mandate ale înapoierii și scufundării în suburban. Ar fi fost din nou un oraș fără speranță. Orice s-ar putea spune despre Soós Zoltán, dar nu că este și un mafiot și nici c-ar putea fi protejat de autoritățile care au tolerat 20 de ani abuzurile vechii administrații.
Pe de altă parte, din punct de vedere moral, Cosmin Pop, la momentul de față, îl deligitimează și pe actualul primar, pe lângă faptul că l-a trimis pe edilozaurul resuscitat înapoi în cărțile de colorat cu snoave de folclor suburban.
Sigur, câteva din capetele acestui balaur vor aburi cu halena lor în continuare consiliul local. Așa a vrut electoratul, dar mai ales jocurile de culise ale PSD-UDMR.
Soós a câștigat un nou mandat, dar are o mare problemă de integritate morală, pentru că, din punct de vedere moral, a candidat în mod fals ca independent, la fel ca și Florea.
Cu adevărat independent a candidat cu succes doar Cosmin Pop.
Iar acest lucru, azi, nu-l mai văd doar cei 9.000 de târgumureșeni care l-au votat, ci și mulți, mulți, mulți alții care regretă că n-au avut curajul să-l voteze, mergând pe nimicitoarea teorie conspiraționistă a candidaților cu șanse providențiale.
O securistică și infamă manipulare folosită de sforarii politici români și maghiari. Ambele tabere de manipulatori sunt pline încă de foști turnători și secretari PCR, de mafioți vechi și corupți. Problema lor este că devin din ce în ce mai proști și nepricepuți. Devin depășiți, vetuști și arțăgoși. Respingători și nefrecventabili.
În cei 4 ani și ceva care se vor scurge până la viitoarele alegeri locale, sarcina lui Cosmin Pop va fi grea. Deja este!
Prin succesul său pus în detrimentul liberalilor, care și-au jucat foarte neinspirat cartea, parte a nemulțumiților și neglijaților din acest partid s-au și grăbit să-l folosească spre a-și regla conturile vechi și frustrările. Nu le-a prea mers ...
Peste ridicolul situației în care s-a pus Ciprian Dobre, care prin PNL a obținut jumătate din voturile lui Cosmin Pop, apar de nicăieri cei doi parlamentari de-un ridicol infinit mai mare, prin ipocrizia lor.
Ei cer demisia lui Dobre, poate binemeritată în alte coordonate, însă grotescul motivației lor îi aruncă într-un penibil care tocmai eclipsează orice greșeală de care ar putea fi acuzat Dobre.
De pildă, deputatul Ervin Molnar, inexistent, practic, ca activitate pe scena politică, incapabil de a lega două vorbe în mod coerent de la vreo tribună, îndrăznește să se folosească de rezultatele lui Cosmin Pop, cerând demisia lui Dobre, acuzându-l că a închis partidul, după ce chiar el, Ervin Molnar, în urmă cu 4 ani, președinte fiind la organizația municipală a PNL, îi respingea cu vehemență cererea de intrare în partid chiar lui Cosmin Pop.
Replica lui Ciprian Dobre care l-a comparat c-o hienă pe deputat mi se pare un eufemism. Evident că nici Ciprian Dobre nu e vreun leu, așa cum s-a autointitulat.
Prin asocierea lui Cosmin Pop, însă, cu astfel de personaje se încearcă, de fapt, compromiterea sa. Deja am asistat la o astfel de tentativă din partea parlamentarilor PNL, cei fără activitate pe bani publici, care, ce să vezi, s-ar sui acum pe laurii independentului nostru candidat.
În coșul cu mere stricate nu poate fi pus un măr bun și de soi, pentru că nu va reuși să le vindece pe celelalte...
Este cât se poate de clar că Pop a mobilizat la vot un electorat de centru dreapta, inteligent, educat, care s-ar putea constitui într-o clasă de mijloc conștientă de forța sa.
Este clar că itinerarul electoral al lui Cosmin a coalizat-o și că a trezit-o la conștiința de sine, regăsindu-se în ideile, principiile și, mai ales, în maniera de a judeca lucrurile a domnului Pop.
Acesta, pe lângă faptul că are vorbele la el, mai poate demonstra și prin propriile fapte ori realizări potența și priceperea sa.
Este evident că PNL-iștii ar tânji după un asemenea electorat, total opus celui care se mai uită încă în gura lui Maior și Florea, de pildă, dar parcă nici în a lor, după cum s-a văzut.
Este clar asta, dar, la fel ca Ervin Molnar odinioară, sub tăcerea pasivă a senatorului Cristian Chirteș, niciunul, inclusiv Ciprian Dobre, nu și-ar băga în casă un asemenea lider veritabil, din teamă și zădărnicie.
Astfel, tot la fel de clar este că, deși potențiali liberali ca orientare, cei care ar începe să formeze bulgărele electoral ce ar putea mătura alegerile locale de peste 4 ani, nu cred că-l vor pe Cosmin Pop în vreun partid politic, cel puțin nu acum.
Ei au nevoie de cineva care să-i reprezinte liber, în care să se regăsească nu numai simbolic, ci și în faptele de zi cu zi.
Este datoria pe care eroul alegerilor locale din acest an trebuie s-o respecte și sunt convins că o va face.
Valul pe care l-a stârnit vrea o formă civică de exprimare deocamdată și nicidecum vreo înrolare politică care să-i dezamăgească elanul.
Istoria este scrisă de învingători. Cel moral, de la Târgu Mureș, ar trebui să-și ascute deja pana și să-și rânduiască paginile pentru proiectul de oraș de peste 4 ani.
Marius Ichim
