La nivel global, industria tutunului este responsabilă, anual, de pierderea a 8 milioane de vieți omenești, 600 de milioane de arbori, 200.000 de hectare de pământ, 22 de miliarde de tone de apă și emite circa 84 milioane de tone de bioxid de carbon* Produsele din tutun, de cele mai multe ori aruncate în natură, conțin peste 7.000 de substanțe chimice toxice * Fiecare din cele 4.500 de trilioane de mucuri de țigară aruncate anual în natură, poate polua până la 100 de litri de apă * Un sfert din cultivatorii de tutun suferă de boala tutunului verde, o formă de otrăvire, prin piele, cu nicotină * Fiind în contact permanent cu frunzele de tutun, cultivatorii consumă zilnic echivalentul nicotinei conținute în 50 de țigări.
31 mai este Ziua Mondială Fără Tutun (WNTD - World No Tobacco Day). În acest an, încă o dată, OMS (sursa - who.int) și campionii sănătății publice din întreaga lume se vor reuni pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la influențele dăunătoare ale industriei tutunului asupra tinerilor.
Tema ediției din acest an - Protejarea copiilor de interferența industriei tutunului - îndeamnă guvernele să adopte politici care îi protejează pe tineri de practicile manipulative ale tutunului și ale industriilor conexe.
Conform datelor din 2022, la nivel mondial, cel puțin 37 de milioane de tineri cu vârsta cuprinsă între 13 și 15 ani consumă o anumită formă de tutun. În Regiunea Europeană a OMS, 11,5% dintre băieți și 10,1% dintre fetele cu vârsta cuprinsă între 13 și 15 ani sunt consumatori de tutun (4 milioane).
De ce industria tutunului vizează tinerii
Pentru a continua să câștige, anual, miliarde de dolari, industria tutunului trebuie să înlocuiască milioanele de fumători care mor și pe cei care renunță la tutun. Pentru a-și atinge obiectivul, această industrie se străduiește să creeze un mediu care să promoveze comercializarea produselor sale către generațiile următoare și pentru reglementări cât de blânde, pentru a se asigura că produsele sale sunt disponibile și accesibile. Industria dezvoltă, de asemenea, produse și tactici de publicitate care atrag copiii și adolescenții, ajungând la aceștia prin intermediul rețelelor sociale.
Produse precum țigările electronice și pungile cu nicotină câștigă popularitate în rândul tinerilor. Se estimează că 12,5% dintre adolescenții din Regiunea Europeană au folosit țigări electronice în 2022, comparativ cu 2% dintre adulți. În unele țări din regiune, ratele de utilizare a țigărilor electronice în rândul elevilor sunt de 2-3 ori mai mari decât ratele fumatului “tradițional”.
Industria tutunului creează, intenționat, în rândul tinerilor, o dependență ce poate deveni mortală, de aceea, WNTD 2024 solicită guvernelor și comunității de control al tutunului să protejeze generațiile actuale și viitoare și să tragă la răspundere industria tutunului pentru daunele pe care le provoacă.
În prezent, tutunul este cultivat în peste 125 de țări, în scop comercial, pe o suprafață de 4 milioane de hectare - o suprafață mai mare decât a Republicii Rwanda (26.300 km pătrați). Efectele nocive asupra mediului sunt evidente mai ales în țările cu venituri mici și medii (cele mai mari cultivatoare de tutun), unde apa și terenurile agricole sunt esențiale pentru a produce alimente, dar sunt folosite pentru a cultiva această plantă dăunătoare, în paralel cu defrișarea masivă a pădurilor.
În țara noastră, comuna cu cea mai mare cultură de tutun este Bratovoești - județul Dolj, unde se produce un sfert din producția de tutun din Romania.
În fiecare zi, 70 de români mor ca urmare a efectelor nocive ale fumatului. Aceasta înseamnă aproximativ 30.000 de decese în fiecare an. Fumatul omoară în special prin cancer pulmonar (85% dintre cancerele pulmonare sunt cauzate de acest drog) și prin boli cardiovasculare (fumatul fiind factorul de risc numărul 1 pentru infarctul de miocard). Drept urmare, speranța de viață a fumătorilor este cu 10 ani mai redusă comparativ cu cea a nefumătorilor. Se apreciază că în România, din totalul anilor potențiali de viață sănătoasă pierduți prin diverse dizabilități sau decese premature, 13% se datorează dezechilibrelor grave induse de fumat.
Ileana Sandu
