Experții Fondului Monetar Internațional recomandă autorităților de la București o eventuală impozitare progresivă a veniturilor personale, creșterea veniturilor din TVA, inclusiv prin taxarea mai multor produse cu cota standard de 19%, și introducerea unei taxe pe carbon în transporturi și construcții.
O misiune a Fondului Monetar Internațional, condusă de Jan Kees Martijn, s-a aflat la București, în această săptămână, pentru a analiza recentele evoluții economice și financiare și pentru o revizuire a prognozelor macroeconomice.
În concluziile publicate joi, la finalul vizitei, experții prognozează deficite fiscale de peste 6% din PIB în următorii ani, având în vedere costurile noii legi a pensiilor, și subliniază că, în aceste condiții, sunt necesare noi măsuri care să reducă deficitele la niveluri sustenabile.
“Pachetul fiscal de anul trecut a fost un pas în direcția corectă și a creat venituri suplimentare. Cu toate acestea, noi prognozăm deficite fiscale de peste 6% din PIB în următorii ani, având în vedere costurile noii legi a pensiilor. Noi măsuri vor fi necesare pentru a reduce deficitul la niveluri sustenabile”, se precizează în comunicatul FMI.
Potrivit sursei citate, deși eforturile pentru a limita cheltuielile care nu au legătură cu pensiile și a îmbunătăți eficiența guvernului și administrației fiscale sunt binevenite, contribuția lor potențială la ajustarea fiscală este limitată, în special pe termen scurt. “Veniturile din taxe ale României sunt cu mult sub nivelul din țările comparabile și prea mici pentru a susține servicii publice la standarde UE. În consecință, nu există o cale realistă de progres fără o reformă substanțială a politicii fiscale”, susțin experții FMI.
În context, FMI recomandă reforma impozitului pe venit prin eliminarea scutirilor rămase, inclusiv prin reducerea pragului pentru microîntreprinderi și, eventual, prin introducerea unui impozit progresiv. O altă opțiune menționată de experții FMI este creșterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor produse la cota standard. De asemenea, experții FMI recomandă introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor și construcțiilor sau a unor accize suplimentare pe combustibilii fosili precum și creșterea impozitării proprietăților, dacă este posibil prin punerea în aplicare a reformelor deja pregătite. Referitor la impactul reformei pensiilor, experții FMI recomandă elaborarea unui mecanism pentru a întinde în mod eficient povara fiscală rezultată din reforma pensiilor.
“În elaborarea și implementarea modificărilor politicii fiscale, predictibilitatea este vitală. Discuțiile pregătitoare și comunicarea planurilor referitoare la reformarea taxelor ar facilita activitatea de planificare a firmelor și gospodăriilor și ar îmbunătăți climatul investițional”, subliniază experții FMI.
În ceea ce privește perspectivele pentru 2024, experții FMI se așteaptă ca economia românească să înregistreze o creștere apropiată de 3%, pe fondul consolidării consumului și cererii externe. De asemenea, inflația de bază ar urma să revină treptat în intervalul țintă al BNR până la sfârșitul anului 2025. Cu toate acestea, creșterile salariale de două cifre pot împiedica normalizarea inflației, avertizează experții FMI. În aceste condiții, politica monetară trebuie să rămână una restrictivă până când vor apărea dovezi clare că inflația de bază este pe o traiectorie descendentă clară spre intervalul țintă al BNR.
În prezent, România nu are în derulare un acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional, însă instituția financiară evaluează anual evoluția economiei românești, în baza consultărilor pe Articolul IV.
Consultările constituie un exercițiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situației financiare și economice la nivel național și formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare și economice de urmat pentru asigurarea stabilității și a unei evoluții pozitive la nivelul economiei.
