Pământul a înregistrat cea mai călduroasă perioadă de trei luni din istoria măsurătorilor
Ultimele trei luni au fost cele mai călduroase înregistrate vreodată pe Terra în istoria măsurătorilor termice, informează Organizația Meteorologică Mondială (OMM).
Această agenție specializată din cadrul ONU, citând date transmise de Serviciul european Copernicus privind Schimbările Climatice, a precizat că august 2023 a fost “de departe” cea mai călduroasă lună august din istoria măsurătorilor și a ocupat, totodată, locul al doilea în topul celor mai călduroase luni înregistrate vreodată, după iulie 2023.
Meteorologii au estimat că luna august 2023 a fost cu aproximativ 1,5 grade Celsius mai călduroasă decât media temperaturilor din era preindustrială.
De asemenea, în august 2023 a fost măsurată cea mai mare temperatură medie globală la suprafața apei marine: 20,98 grade Celsius.
“Planeta noastră tocmai a îndurat un anotimp de fierbere - cea mai fierbinte vară din istoria măsurătorilor. Dezintegrarea climei a început”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, într-un comunicat.
ONU avertizează că valurile de căldură, devenite tot mai intense și mai frecvente din cauza schimbărilor climatice, creează “o poțiune diabolică” de poluanți care amenință omenirea și toate viețuitoarele, deteriorează calitatea aerului, cu repercusiuni asupra sănătății umane, ecosistemelor, agriculturii și chiar a vieții noastre cotidiene”, a subliniat secretarul general al OMM.
Miliarde de tone de nisip, extrase, anual, din oceane
Circa șase miliarde de tone de nisip marin și alte sedimente sunt extrase din oceane în fiecare an, a declarat ONU, avertizând asupra consecințelor grave ale acestei activități asupra biodiversității și resurselor piscicole.
Este pentru prima dată când Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) reușește să stabilească aceste date, datorită inteligenței artificiale (AI).
Experții au folosit sistemul de identificare automată (AIS) al navelor pentru a le localiza și au instruit apoi AI să distingă ambarcațiunile de extracție a nisipului după modelul lor de deplasare.
Aceste semnale emise de nave ne permit “să avem acces la deplasările tuturor ambarcațiunilor de pe planetă”, a declarat pentru AFP directorul centrului de analiză a datelor pentru UNEP, Pascal Peduzzi. Apoi, tot ce trebuie să facem este să analizăm aceste date, folosind AI, a mai spus el.
Analiza este încă la început și doar 50% dintre nave sunt în prezent urmărite.
ONU estimează că între patru și opt miliarde de tone de nisip marin și alte sedimente au fost extrase în fiecare an din mări și oceane, între 2012 și 2019. “Aceasta înseamnă șase miliarde de tone în medie în fiecare an, sau echivalentul a peste un milion de camioane zilnic”, a explicat Peduzzi.
ONU speră să poată publica anul acesta și cifrele pentru perioada 2020-2023.
Datele arată că această activitate continuă să se dezvolte și “începe să capete proporții gigantice”, a mai spus Peduzzi, subliniind că râurile transportă, ele însele, în mări și oceane între 10 și 16 miliarde de tone de sedimente anual.
Vasele extractoare sunt ca niște “aspiratoare” care “macină fundul mării” și îl “sterilizează”, provocând dispariția microorganismelor oceanice și punând în pericol biodiversitatea și resursele piscicole, a subliniat expertul.
Dincolo de publicarea cifrelor, ONU speră să poarte discuții cu companiile din acest sector pentru ca acestea să respecte mai mult mediul înconjurător prin îmbunătățirea practicilor de extracție.
Mumia din centrul orașului...
O echipă de arheologi din Peru a dezgropat o mumie cu o vechime de 1.000 de ani pe un sit arheologic localizat într-un cartier rezidențial din capitala Lima, informează Reuters.
Rămășițele omenești, alături de vase din ceramică, textile și alte obiecte, au fost descoperite în situl Huaca Pucllana, situat în centrul cartierului înstărit Miraflores, a declarat pentru Reuters conducătoarea echipei de arheologi, Mirella Ganoza: “Este vorba despre un individ adult, în poziție șezândă, cu picioarele îndoite”, a precizat experta, adăugând că părul lung al mumiei și unul dintre maxilare s-au păstrat aproape intacte.
Mumia are probabil o vechime de aproximativ un mileniu, datând de la începutul culturii Ichma, care s-a dezvoltat pe coasta centrală a Peru în timpul unei perioade de reorganizare socială anterioară sosirii incașilor în regiune, a precizat Ganoza.
Au mai fost descoperite mumii și ofrande străvechi în situl Huaca Pucllana, iar experții consideră acest șantier o Cutie a Pandorei care ar putea rezerva mult mai multe surprize.
“Mi se pare destul de interesant că exact în inima Miraflores, în centrul orașului, înconjurat de clădiri și construcții moderne, s-a conservat un sit important, centrul ceremonial Huaca Pucllana”, a spus Ganoza.
Pe teritoriul Limei, un oraș cu 10 milioane de locuitori, se află circa 400 de huacas sau situri cu ruine arheologice, potrivit experților. (Sursa foto: Facebook / Museo de Sitio Huaca Pucllana)
Oamenii preistorici confecționau, deliberat, obiecte sferice
Oamenii străvechi apreciau geometria și simetria și confecționau deliberat obiecte sferice în urmă cu 1,4 milioane de ani, sunt concluziile analizei unor bile preistorice din piatră.
Experți din cadrul Universității Ebraice din Israel au analizat 150 de sfere din calcar - sau sferoide - dezgropate în `Ubeidiya, un sit arheologic situat în Depresiunea tectonică a Israelului.
Echipa a reconstituit pașii necesari creării unor astfel de sferoide și a descoperit că urmele de pe artefacte au fost create ca parte “a unui obiectiv preconceput de a confecționa o sferă”: “Cea mai mare semnificație a descoperirilor este aceea că aceste sferoide din `Ubeidiya par să fie confecționate cu intenție, în scopul obținerii unei sfere”, au spus cercetătorii.
“Acest lucru sugerează aprecierea geometriei și simetriei de care dădeau dovadă hominizii în urmă cu 1,4 milioane de ani”.
Sferoidele făceau parte din viața cotidiană a oamenilor preistorici care au trăit acum două milioane de ani, dar scopul exact pentru care erau folosite a rămas un mister.
Pentru a înțelege mai multe despre aceste obiecte enigmatice, cercetătorii au folosit metode de analiză 3D, precum și alte tehnologii inovatoare pentru a recrea modul în care erau confecționate, pe baza urmelor și a geometriei sferoidelor.
Echipa de cercetători crede că aceste obiecte au fost “cioplite” cu intenție cu o tehnică de modelare a pietrei prin lovire și că blocurile din calcar au fost “micșorate” pentru a crea forme sferice.
Obținerea unei sfere ideale necesita abilități excepționale de cioplire și un obiectiv clar prestabilit, a adăugat echipa.
Cu toate acestea, utilitatea sferoidelor rămâne în continuare neclară: “Tot nu știm cu siguranță la ce anume erau folosite”, au spus cercetătorii. (sursa - Agerpres)
