Premierul spaniol, Pedro Sanchez, a cărui țară deține președinția prin rotație a UE, a afirmat că dorește să finalizeze până la sfârșitul anului reforma politicii migratorii europene, în pofida opoziției acerbe a Ungariei și Poloniei, notează AFP. “Sper (...) că vom putea închide acest dosar important pe parcursul acestui semestru” al președinției spaniole, care urmează să se încheie pe 31 decembrie, a declarat Sanchez într-o conferință de presă la Madrid, împreună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Miniștrii europeni de interne au ajuns la începutul lui iunie la un acord cu majoritate calificată (care necesită votul favorabil a 15 țări din 27, reprezentând cel puțin 65% din populația UE), prevăzând în special un sistem de solidaritate obligatoriu, dar “flexibil” între țările UE în repartizarea solicitanților de azil, un pas înainte făcut într-un dosar blocat de ani de zile.
Acest acord - încă preliminar pentru că trebuie negociat cu Parlamentul European - prevede că statele membre vor trebui să preia un anumit număr de migranți din țările UE aflate sub presiune migratorie sau să plătească o contribuție financiară, echivalentă cu 20.000 de euro, pentru fiecare migrant refuzat.
Dar liderii naționaliști polonez și ungar se opun aprobării unei astfel de reforme cu majoritate calificată, și nu în unanimitate. “Am convenit înainte de mai multe ori că, întrucât problema migrației ne divide profund, am putea accepta o regulă doar dacă suntem cu toții de acord”, a explicat vineri, în cursul unui summit european, premierul maghiar Viktor Orban.
Recursul la majoritatea calificată “este în tratatele europene” și “nu există o legitimitate politică mai mare decât cea a respectării tratatelor”, a justificat luni Pedro Sanchez, spunând că dorește “să continue să avanseze” pe acest subiect. (Agerpres)
SUA susțin dreptul Israelului de a se apăra
Statele Unite consideră că Israelul are “dreptul de a-și apăra populația” împotriva militanților islamiști, dar îndeamnă la protecția civililor, după o operațiune a armatei israeliene luni, care a făcut cel puțin opt morți în Cisiordania ocupată, notează AFP.
“Susținem securitatea Israelului și dreptul său de a-și apăra populația împotriva Hamas, Jihadul islamic palestinian și a altor grupuri teroriste”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american. “Este imperativ să fie luate toate măsurile de precauție posibile pentru a evita moartea civililor”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Washingtonul, principalul aliat al Israelului, a cerut, de asemenea, reluarea cooperării în materie de securitate între statul evreu și Autoritatea Palestiniană.
Luni, opt palestinieni au fost uciși și alți 50 au fost răniți la Jenin, în nordul Cisiordaniei ocupate, în cursul unei vaste operațiuni a armatei israeliene, intervenită în contextul unui recent val de atacuri împotriva israelienilor și al violenței anti-palestiniene din partea coloniștilor evrei.
În violența legată de conflictul israeliano-palestinian și-au pierdut viața cel puțin 185 de palestinieni, 25 de israelieni, un ucrainean și un italian, de la începutul anului, potrivit unui bilanț întocmit de AFP pe baza unor surse oficiale. (Agerpres)
