În calendarul popular, Sărbătoarea Grâului este prezentă de ziua Sfântului Vartolomeu, unul dintre cei doisprezece ucenici ai Lui Hristos. Țăranii credeau că Sfântul Vartolomeu bagă bob spicului de grâu, îl împârguiește și îi grăbește coacerea. Ca personificare a zilei ce-i poartă numele, Vartolomeul Grâului îi pedepsea pe cei care îi nesocoteau ziua: bătea piatra, stârnea furtunile și vijeliile (Banat, Oltenia, Muntenia, sudul Transilvaniei).
Oamenii nu munceau, iar prin multe zone ale țării nu se muncește nici în prezent. Țăranii se fereau de tot ceea ce putea amenința recolta: femeile nu torceau, ca să nu vină furtuna, iar bărbații încetau orice activitate, ca nu cumva grâul să dea înapoi, să nu mai crească.
Sătenii mergeau cu grâul la biserică, pentru a fi binecuvântat. Din acest grâu se făcea pâinea, dar ei hrăneau cu el și animalele și pasările, pentru a fi ferite de boli. Cei mai săraci din sat păstrau grâul pentru sărbători. Mulți cred și acum că pe bobul de grâu se vede chipul Lui Hristos. Pâinea era considerată “fața Lui Hristos”, iar cine o călca în picioare săvârșea un mare păcat. Țăranii mai știau un lucru: din grâu se face pâinea, iar din pâine se preface Trupul Lui Hristos în Liturghie. (sursa - azm.gov.ro)
