Omenirea se va confrunta cu o “foamete de proporții biblice” în doar câteva luni, din cauza pandemiei de COVID-19, avertizează Organizația Națiunilor Unite * 130 de milioane de oameni vor ajunge în pragul înfometării ca efect al pandemiei de COVID-19, apreciază David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial al ONU * Conflictele, recesiunea economică și prăbușirea prețurilor petrolului sunt factorii care vor duce la deficiențe considerabile * “În timp ce avem de-a face cu o pandemie COVID-19, suntem și în pragul unei pandemii a foametei. Există, de asemenea, un pericol real ca mai multe persoane să moară din cauza impactului economic al COVID-19, decât al virusului însuși” * David Beasley a făcut apel la statele membre ONU să acționeze acum: “Nu există încă foamete. Dar trebuie să vă avertizez că, dacă nu ne pregătim și nu acționăm acum - pentru a asigura accesul, a evita deficiențele de finanțare și întreruperile comerțului - am putea să ne confruntăm cu o foamete de proporții biblice în câteva luni. Timpul nu este de partea noastră, deci să acționăm cu înțelepciune - și să acționăm rapid”.
Dacă dl Iohannis este de acord, Terenurile agricole nu mai pot fi vândute cetățenilor străini! Dar “roadele pământului” au devenit subiect de dispute politicianiste
Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a votat, la începutul acestei luni, legea prin care terenurile agricole nu mai pot fi vândute cetățenilor străini. Proiectul a fost adoptat cu 205 voturi pentru, 96 împotrivă și 8 abțineri. Legea a fost trimisă președintelui României pentru promulgare.
Conform actului normativ, înstrăinarea terenurilor agricole, în cazul în care titularii dreptului de preempțiune (prioritate n.r.) nu își manifestă dorința de a le cumpăra, se poate face către persoanele fizice care au domiciliul/reședința în raza unității administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul, de cel puțin cinci ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare.
Către persoanele juridice se poate vinde doar dacă se îndeplinesc cumulativ mai multe condiții, printre care situarea sediului social în raza unității administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul, desfășurarea de activități în zona respectivă, venituri minime de 75% din activități agricole, iar asociații să facă do-vada domiciliului național pe ultimii cinci ani.
Legea a fost contestată la Curtea Constituțională de către PNL și USR, spre nemulțumirea fermierilor români, care atrag atenția asupra “fenomenului de acaparare a terenurilor agricole” și cer public să fie retrasă contestația și să fie promulgată legea.
“Superficialitatea, lipsa de professionalism și interesele meschine de moment periclitează suveranitatea și siguranța alimentară a generațiilor viitoare”
Într-o solicitare publică, asumată de Alianța pentru Agricultură și Cooperare, se arată că România este dată ca exemplu negativ în Europa, fiind considerată drept țara cea mai afectată din UE de fenomenul de acaparare a terenurilor agricole, în contextul în care, potrivit legislației europene, statele membre pot lua măsuri de reducere a amplorii fenomenului de acaparare a terenurilor prin legislație specifică.
“Criza COVID a evidențiat necesitatea ca statele să își asigure rezervele și producția strategică pentru asigurarea hranei și nevoilor de bază ale societății, pentru a nu ajunge în situații similare sectorului medical din România, unde s-au înregistrat grave blocaje la începutul crizei datorate lipsei de capacitate de producție autohtonă a materialelor și echipamentelor vitale, punând în pericol existența noastră ca nație.
Reprezentanții statului român au obligația să asigure condiții de reciprocitate pentru cetățenii de naționalitate română comparativ cu orice cetățean din alt stat. Această prevedere din tratatul UE a fost până acum neglijată, vulnerabilizând capacitatea economică a fermierilor români și implicit periclitând pe termen lung securitatea și siguranța alimentară a țării. Nu au fost făcute acorduri de reciprocitate cu state ale căror cetățeni cumpără neîngrădiți terenuri agricole valoroase în detrimentul cetățenilor români.
(...) Fermierii români sunt profund nemulțu-miți și dezamăgiți de instituțiile statului (Parlament, Guvern, Președinție) care nu întreprind nimic concret pentru a stopa discriminarea creată în momentul de față din lipsa unor reguli clare și a unei strategii legislative coerente/ancorată în realitate, care să cuprindă o piață funciară echilibrată și care să asigure elemente juridice de protecție a patrimoniului funciar național.
Este foarte grav că din 2014 până în prezent nu s-au găsit soluții concrete. După 2 ani de dezbateri, avem în sfârșit un proiect legislativ care reglementează piața funciară din România.
Ne manifestăm dezamăgirea și dezaprobarea față de inițiativa PNL și USR de contestare la Curtea Constituțională a pro-iectului legislativ pentru vânzarea terenurilor.
Așa cum arată toate studiile de piață, prețul terenului agricol nu a scăzut deloc în ultimii 15 ani și nici nu va scădea, decât în caz de catastrofe naturale semnificative care să modifice fertilitatea solului. Mai mult decât atât, schimbările climatice preconizate vor transforma zone întinse din Asia și Africa în deșert și presiunea pentru controlul și proprietatea resurselor alimentare va crește exponențial în următorii ani, deci și prețul terenurilor agricole.
(...) Politicianismul, superficialitatea, lipsa de profesionalism și interesele meschine de moment periclitează suveranitatea și siguranța alimentară a generațiilor viitoare...
Ne-am bucura să vedem că partidele din România care se grăbesc să conteste acest proiect legislativ să fi venit cu soluții concrete în acest sens, să fi tratat cu prioritate și să fi alocat importanța necesară pentru ca azi, România să nu fie țara cu cele mai multe suprafețe înstrăinate din UE. Deși aceste partide au avut, în trecut, în campania electorală, priorități precum recunoașterea europeană a terenurilor agricole ca parte a patrimoniului social și natural local și introducerea dreptului de reglementare națională a tranzacțiilor cu terenuri agricole nu au venit cu soluții profesioniste asumate public pentru punerea în practică a acestor priorități.
(...) Dacă partidele din România vor cu adevărat să lucreze pentru binele țării, le solicităm să nu blocheze promulgarea și intrarea în vigoare a legii, din august 2020.
(...) Facem un apel la responsabilitate către toate partidele politice și factorii decidenți pentru a debloca intrarea în vigoare cu celeritate a acestui proiect legislativ necesar și benefic sectorului agroalimentar și siguranței alimentare a României”.
Manifest pentru țăranul român
Sub acest titlu, promotorii proiectului SUSȚINEM ȚĂRANII! ADOPTĂ UN ȚĂRAN, un proiect care militează pentru salvarea gospodăriilor țărănești de subzistență și susținerea producătorilor agricoli români, au dat publicității un document care încurajează achiziționarea de produse de la “țăranii autentici”:
“Odată cu pandemia care a îngenuncheat cam tot ce mișcă în țara asta, au început să iasă la iveală și nemulțumirile oamenilor legate de țărani, de producători locali, de gospodarii autentici. Prima și cea mai des folosită scuză pentru care oamenii își justifică vizitele tot mai dese la supermarket-uri este diferența de prețuri dintre produsele țăranilor și cele din raft. Unii indivizi consideră că este scump să te hrănești local. Însă majoritatea din ei fac aceleași erori care, cred ei, le justifică această convingere. Oameni buni, dacă respecți câteva reguli de bază, veți vedea că nu e deloc scump să te hrănești de la țărani:
* Cel mai important lucru: NU mai cumpărați legume și fructe în afara sezonului!!! De fiecare dată când intrăm în polemici pe subiectul prețurilor produselor autohtone, ne spuneți că e inadmisibil cât pot costa în piață roșiile, castraveții, mai nou cireșele etc. Păi, voi cumpărați roșii și castraveți, ardei grași și dovlecei în martie, cireșe în aprilie, căpșuni în februarie, piersici în mai, struguri la început de an, apoi spuneți că sunt toate scumpe? Nu mai faceți asta, consumați în sezon, cum este și firesc, și veți constata că nu cheltuiți așa mult!
* Alegeți țăranii, nu samsarii: când mergeți la piață, interesați-vă care din cei care își vând marfa la tarabe sunt gospodari autentici. Vă oferim câteva criterii prin care delimităm producătorii autohtoni de samsari:
- țăranii autentici nu sunt tot mereu în piață: ei au nevoie să își lucreze pământul, să se îngrijească de gospodărie; există și situații în care fac cu rândul, la piață fiind fie soțul, fie soția, deci unul din ei e prezent neapărat la lucrul pământului;
- țăranii autentici au DOAR marfă de sezon; la ei nu vei găsi castraveți înainte de vreme, nici cartofi noi în primele trei luni din an; cei care fac agricultură intensivă, industrială, vor cultiva și în extrasezon, deci veți ști că marfa românească în extrasezon nu este de la micul producător și nici “bio”;
- țăranii autentici au marfa diferită de a celorlalți comercianți, atât ca aspect, cât și ca gust: pătrunjelul miroase a pătrunjel, morcovii nu sunt amari, cartofii mai au și bube, merele sunt bătute și au viermi, căpșunii miros atât de bine de te îngenunchează, varza murată e făcută în saramură etc.;
- țăranii autentici știu să îți dea detalii despre semințele folosite, despre perioadele de plantare, despre tehnici agricole și îngrășăminte naturale (zeamă de urzici, cenușă, bălegar etc.), despre cheagurile din brânzeturi ș.a.;
- țăranii autentici te lasă să guști marfa, ba chiar te și primesc în gospodărie dacă vrei să îți culegi singur roadele pământului și ale muncii lor. Încercați asta: propuneți-le să le faceți o vizită pentru a vă bucura câteva ore de aer curat și natură, iar reacția lor vă va oferi toate răspunsurile.
* Înțelegeți că cei care produc mai puțin automat au cheltuieli mai mari și, implicit, au prețurile un pic mai mari decât prețul pieței ticsite cu samsari sau decât prețurile din market, unde majoritatea produselor provin din marile industrii alimentare. Atenție, diferențele nu au voie să fie foarte mari, altfel avem de-a face cu profitori sau cu cei care au acreditare bio (credeți-ne, costurile pentru acreditare sunt uriașe, deci se justifică și aici “scorurile” produselor). În general, la kilogram, prețul e mai mare cu un leu pentru legume și fructe, iar pentru brânzeturi și cărnuri cu maxim 5 lei. Pentru că pur și simplu nu ai cum să practici prețurile foarte mici și să îți scoți cheltuielile, munca, investiția, dăruirea, autenticitatea.
* Nu este necesar să căutați eticheta BIO! Marea majoritate a țăranilor autohtoni și a gospodarilor de subzistență nu își permit să se acrediteze, deși au produse bio. Dacă vă orientați către gospodari autohtoni e suficient, fără a fi astfel necesar să plătiți în plus și pentru acreditare (cum spuneam și mai sus, prețurile produselor bio se justifică, întrucât cheltuielile sunt uriașe).”
***
La finele anului 2018, suprafața de teren agricol exploatată de persoane fizice și juridice străine era de 422.000 hectare, fiind înregistrate 793 de persoane care utilizau aceste terenuri, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Din punct de vedere al provenienței, cele mai multe persoane erau din Italia, Germania, Franța, Austria, Olanda, Spania, Belgia, Danemarca și Grecia.
În 2019, până la data de 30 aprilie, au fost vândute 48.746,67 hectare de terenuri agricole, numărul ofertelor depuse fiind de 50.304.
România deține o suprafață agricolă totală de 14.630.072 hectare, din care în proprietate privată 13.699.725 ha (93,6%), în timp ce suprafață arabilă este de 9.395.303 hectare, din care în proprietate privată 8.940.204 hectare (95,1%). (surse - wfp.org, adoptauntaran.ro, capital.ro)
