În urmă cu 3 ani, în ziua de 1 august, Regina Ana, Principesă de Bourbon-Parma (născută la Paris, în 18 septembrie 1923, soția Regelui Mihai I al României), părăsea această lume, într-un spital din Elveția. Trupul neînsuflețit i-a fost adus în România, în ziua de 9 august, fiind depus la Castelul Peleș, unde, a doua zi, aveau să-i aducă un ultim omagiu reprezentanți ai caselor regale europene, ai Corpului Diplomatic, ai Uniunii Europene, ai NATO, ai organizațiilor internaționale și ai statului român. O coincidență stranie a făcut că, tot în 10 august 2016, se împlineau 141 de ani de când a fost pus prima piatră la temelia castelui ce avea să devină reședința de vară a regilor României.
Castelul Peleș a fost ridicat pe un teren ca de basm, întins pe 1.000 de pogoane, cumpărat de Carol I în 1872, de 300 de muncitori, aleși pe sprânceană și aduși din Europa, de însuși domnitorul.
După ce, timp de doi ani, s-a lucrat la amenajarea locului unde urma să fie ridicată impozanta construcție, la 10 august 1875 s-a pus piatra de temelie a Castelului, prilej cu care au fost îngropate, într-un cilindru de plumb, o sută de monede de aur, de 20 de lei, cu chipul domnitorului Carol I. “Acele monede au o istorie aparte. Au fost bătute în 1868, în număr de 200, deși, în acel timp, fiind sub suzeranitate turcească, nu aveam drept să emitem monede proprii. Carol I a ținut 100 dintre ele și, cu prilejul deschiderii lucrărilor la Castelul Peleș, le-a îngropat în fundație. Moneda, așa numitul pol de aur, în valoare nominală de 20 de lei, a fost realizată din aur de 22 de karate”, a dezvăluit presei domnul Doru Mareș, muzeograf la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova. Pentru ca lucrările să iasă așa cum și-a dorit, Carol I s-a implicat activ în munca de la Castel. “Carol I avea mania detaliilor. Planul arhitectural al Castelului Peleș l-a conceput în colaborare cu arhitecții pe care el i-a angajat. Până și pe muncitori i-a ales. Domnitorului de atunci al României îi plăceau construcțiile și chiar se pricepea. Era ca un fel de anteprenor. Nu numai că a supravegheat atent lucrările, dar chiar a lucrat cot la cot cu muncitorii. O parte dintre tencuielile din castel sunt date de Carol I! Mai mult, se spune că a pus și niște geamuri, și că ar fi ales culorile în care s-au zugrăvit unele camere. Legendă sau nu, cert este că domnitorul Carol I a supervizat lucrările de la început până la inaugurarea castelului”. În ceea ce privește banii investiți în ridicarea castelului, care a fost catalogat drept unul dintre cele mai frumoase construcții de acest fel din lume, aproximativ 16 milioane de lei aur, Doru Mareș a conchis: “Castelul a fost ridicat exclusiv din banii lui Carol I. Era un tip extrem de zgârcit, care a avut grijă să-și înmulțească banii. O mare parte dintre ei i-au venit din acțiunile pe care le deținea la Căile Ferate Române”.
Inaugurarea oficială a Peleșului, pe care domnitorul Carol I l-a văzut ca pe un “sediu” al noii dinastii, a avut loc în 1883, însă castelul va mai suferi modificări până în 1914, când s-a ajuns la forma actuală.
Castelul Peleș are 160 de camere și mai multe intrări și scări interioare. Turnul central măsoară 66 de metri înălțime. Pe lângă Peleș, în zonă au mai fost înălțate încă două construcții mai mici, Pelișorul și Foișorul. Peleșul are și o sală de teatru, cu o mică scenă și 60 de locuri, plus loja regală. Castelul avea dotări foarte moderne pentru epoca în care a fost construit. De exemplu, plafonul de sticlă al holului de onoare este mobil, putând fi acționat de un motor electric. Încă din 1883, castelul are încălzire centrală.
Născut în 1839 la Sigmaringen, Carol I a fost domnitorul și, mai apoi, regele României, timp de 48 de ani, din 1866 până în 1914. Sub conducerea celui mai longeviv rege din istoria României, țara a obținut independența deplină față de Imperiul Otoman. Mai mult, coroana regilor României a fost fabricată dintr-o țeavă de tun turcesc, capturat la Plevna, de Armata română aflată chiar sub comanda lui Carol I. De o sobrietate pur nemțească, Carol I a fost caracterizat de soția sa, regina Elisabeta, drept “o persoană care își ține coroana pe cap și în somn”.
În timpul lucrărilor la Castelul Peleș au fost găsite îngropate în pământ sute de tăblițe de aur, inscripționate într-o limbă și o scriere misterioasă. Textele, însoțite și de imagini, se presupune a fi o cronică a dacilor, pentru că sunt menționate nume de regi daci și toponime dacice. Înainte de a fi topite, aceste plăcuțe au fost reproduse în plumb și ar fi fost dăruite de regele Carol I, Mânăstirii Sinaia. În prezent, tăblițele de plumb se află depozitate în subsolul Institutului de Arheologie “Vasile Pârvan” din București.
În topul celor mai frumoase cinci reședințe regale de vară din Europa, deschise publicului, cotidianul francez “Le Figaro” a trecut pe primul loc Castelul Peleș din România.
“Castelul Peleș este spectaculos. Este o minune a complexității și a stilului Deco, marcată de gustul german al sfârșitului de secol XIX”, a fost caracterizarea jurnaliștilor francezi.
Pe lângă castel au fost construite Pelișorul, Corpul de Gardă, Economatul, Casa de Vânătoare Foișor, Grajdurile, Uzina Electrică și Vila Șipot. Până la terminarea castelului (1883), Regele Carol I și Regina Elisabeta, au locuit la casa de vânătoare, terminată înaintea castelului. Datorită uzinei electrice proprii, Peleșul a fost primul castel complet electrificat din Europa.
Peleșul a avut o importanță deosebită pentru istoria țării noastre. Aici s-a născut, în 1893, viitorul rege Carol al II-lea (1930 - 1940), primul rege al dinastiei născut pe pământ românesc și primul botezat în religia ortodoxă. În 1921, la Foișor, s-a născut fiul său, regele Mihai I. În 1921, are loc, la Peleș, nunta principesei Ileana, una dintre surorile lui Carol al II-lea, la care participă o mulțime de personalități ale vremii, inclusiv Nicolae Iorga. Doi ani mai târziu au loc serbările semicentenarului Castelului Peleș (50 de ani de la începerea lucrărilor).
Construită ca reședință de vară a regilor României, clădirea se află, în prezent, în proprietatea Familiei Regale a României și adăpostește Muzeul Național Peleș.
De jur împrejurul său, Castelul are șapte terase decorate cu statui din piatră, fântâni și vase ornamentale din marmură de Carrara.
Aflat în proprietatea privată a Familiei Regale a României încă de la început, Castelul Peleș a fost repede naționalizat după lovitura de stat comunistă de la 30 decembrie 1947, care a dus la abdicarea forțată a Regelui Mihai și la exilul său forțat care a durat 50 de ani.
După evenimentele din decembrie 1989, Castelul Peleș și Pelișorul au fost reintegrate în circuitul turistic. Începând cu anul 1990, și Pelișorul este deschis publicului spre vizitare. În 2006, Guvernul român a anunțat retrocedarea castelului Regelui Mihai I al României. După revenirea definitivă a Regelui și a familiei sale în țară, petrecută în 1997, castelul a fost retrocedat proprietarilor de drept după un lung proces. Retrocedarea efectivă s-a realizat la data de 20 februarie 2007. Totuși, Regele a exprimat dorința sa ca palatul să continue să adăpostească Muzeul Național Peleș, un muzeu de stat, fiind folosit ocazional pentru evenimentele importante, cu semnificație națională, pe care le organizează Familia Regală.
