Bine-ai venit, An nou!...
Bine-ai venit...
De când te-aștept aproape-am și albit...
Dar fiindcă-mi intri-n casă-ntâia oară,
Te rog să nu-mi faci casa de ocară...
Nu te grăbi să-mi intri pe furiș,
C-abia sosiși...
Noroc că te-așteptam deștept
Să te previu la timp, să fii atent,
Și-n clipa marelui eveniment
Să-mi calci în casă cu piciorul drept...
Și nu uita
Să-ți lași ciubotele afară,
Așa te vreau!...
Te vreau la trup curat... neprihănit...
Și tot așa la suflet și la minte -
Te vreau sub chipul celui arvunit
Pe treizeci de arginți
Și-un blid de linte!...
Și-acum, că te-ndurași să-mi intri-n casă,
Poftim la masă...
Dar mai nainte de-a gusta
Din vinul și din pâinea mea,
Deschide-ți ochii bine, ca să-nveți
Povestea Coliviei cu sticleți...
Și-n urmă, dacă poți să te-ntregești
Cu sfinții din icoanele de pe pereți,
Te rog - de pe parchete si sofa -
Să-mi schimbi covoarele de Buhara,
Și-n locul lor tu să-mi întinzi
Numai velințe oltenești.
Ca să-mi răsfrâng cu ele, în oglinzi,
Podoabele mândriei strămoșești...
(…) An nou...
Ai auzit ce-ți cer?...
Nu-ți cer să faci nimic în casa mea,
Mai mult decât ai face tu-ntr-a ta!...
(…) An nou!...
Fii nou de sus și până jos!...
Copil al nimănui și-al tuturor,
Copil din flori,
Copil gălăgios...
Desfășură-te-ncet de pe mosor...
Încet... cât mai încet... și liniștit...
Și fii atent ca nu care cumva
Să ți se rupă firu-n casa mea!...
Bine-ai venit, An nou...
Bine-ai venit!...
Ion Minulescu - Rânduri pentru Anul nou (fragment)
Datini, trucuri, superstiții…
Anul Nou este privit ca un început, un nou drum, o nouă etapă în viața noastră și a întregii lumi. De aceea, majoritatea tradițiilor și superstițiilor care sunt legate de noaptea din prima zi a anului se referă la a începe cu dreptul.
* Tradiția populară spune că spiritele rele se sperie de lumină și de zgomotele puternice. De aceea, pe vremuri și chiar în prezent, în unele locuri, se trosnește din bici pentru a alunga spiritele malefice din anul care vine. Unele persoane obișnuiesc să țină în buzunar o căpățână de usturoi, pentru a le feri de rele.
*O altă superstiție spune că trebuie să mâncăm pește în noaptea de Revelion ca să ne putem strecura printre probleme și obstacole în noul an, cu agilitatea unui pește în apă. Carnea de pasăre este aducătoare de ghinion deoarece păsările de curte scormonesc pamântul și îl împrăștie, fapt corelat cu împrăștierea prosperității și a binelui din casă. Ca să avem bani mulți în noul an, se spune că trebuie să mâncăm struguri și stafide.
* Nu trebuie să intrăm în noul an cu datorii! Să încercăm să scăpăm de ele cât mai repede cu putință, altfel vom avea probleme cu banii, tot anul.
De asemenea, în prima zi din an, nu este bine să împrumutăm bani, nici să facem cheltuieli ori să aruncăm ceva din gospodărie, nici măcar gunoiul, deoarece, odată cu el, aruncăm afară din casă și norocul.
* Pe 1 ianuarie, tradiția spune că prima persoană care îți intră în casă trebuie să fie un bărbat, ca să te bucuri de protecție și noroc în anul care tocmai a început. Conform tradiției, persoanele cu părul blond sau roșcat aduc ghinion în timp ce persoanele brunete aduc noroc.
* De Revelion trebuie să purtăm o haină nouă, care simbolizează schimbarea și prospețimea. De asemenea, să avem ceva roșu asupra noastră. Astfel vom fi apărați de spiritele rele și de privirile malefice, dar și de deochi.
* Să nu uităm că, la cumpăna dintre ani, să ne punem o dorință. Se spune că ea se va împlini, cu condiția să nu dezvăluim nimănui ce ne dorim.
* Pentru ca anul care vine să fie luminos, aprindem o lumânare sau o candelă în seara de Revelion și o lăsăm aprinsă până dimineața.
* Imediat ce am intrat în noul an, să deschidem larg, pentru câteva minute, toate ușile și ferestrele. Astfel spiritele rele și tot ceea ce este negativ va fi alungat din casele noastre, iar acestea vor fi purificate.
* Conform traditiei populare, fetele nemăritate pun în Ajunul Anului Nou un fir de busuioc într-un vas cu apă, o ramură de măr și un ban. Astfel, ele își vor visa alesul cu care urmează să se căsătorească.
* La miezul nopții, ușa casei trebuie să fie deschisă, permițând astfel anului vechi să iasă, iar celui nou să intre.
* Nimeni nu are voie să doarmă în noaptea de Anul Nou. Cine nu rezistă va fi somnoros tot anul. Tot datina spune că în ajunul Anului Nou trebuie să avem în buzunar câteva boabe de grâu (pentru a ne feri de foamete tot anul) și câțiva bănuți, pentru ca noul an să nu ne prindă săraci.
* În noaptea dintre ani, dar și pe 1 ianuarie, nu se plânge. Conform tradiției, persoanele care plâng în prima zi a anului vor avea un an plin cu evenimente triste.
* De Anul Nou, Strigătul peste sat este ceremonialul nocturn al cetelor de feciori pentru judecarea publică a celor care au încălcat regulile comunității. Cocoțați pe dealuri, movile, copaci sau acoperișuri, ei critică prin versuri fetele bătrâne, flăcăii tomnatici, femeile care fac farmece și descântece, leneșii, hoții sau bețivii. Acest dialog este așteptat de întreaga comunitate, încheindu-se cu formula „Cele rele să se spele, cele bune să se adune!" Pentru curățarea relelor și alungarea spiritelor malefice, obiceiul este însoțit de aprinderea focurilor.
* În prima zi a noului an, de Sfântul Vasile, se crede că cerurile se deschid, că rugăciunile sunt ascultate și că animalele vorbesc cu glas omenesc.
* Un alt obicei de Anul Nou este umblatul cu Sorcova, bucuria copiilor, care poartă o crenguță înmugurită de copac sau o sorcovă confecționată dintr-un băț în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată. Numele de sorcovă vine de la cuvântul bulgar „surov" (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore. Înclinată de mai multe ori în direcția unei anumite persoane, sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare și tinerețe celui vizat.
* Umblatul cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap și umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roșii. Masca este condusă de un ursar, însoțită de muzicanți și urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul puiului de urs). În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, și ajutată de un ciomag, masca mormăie și imită pașii legănați și sacadați ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an. Există ipoteza că la originea acestui obicei s-ar afla un cult traco-getic.
Aho, aho, copii și frați…
Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, Plugușorul a ajuns o urare obișnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Textul evocă muncile agricole, recurgând la elemente fabuloase.
Începe cu aratul, fiind urmat de semănat, îngrijirea plantelor, recoltat și adusul boabelor în hambare. Plugușorul este însoțit de strigături, pocnete de bici și sunete de clopoței, plugul adevărat, tras de boi, fiind înlocuit de un plug în miniatură sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La sate, Plugușorul este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug.
Aho, aho copii și frați,
Stați puțin și nu mânați,
Lângă boi v-alăturați
Și cuvântul mi-ascultați.
Ia mai mânați flăcăi,
Și sunați din zurgălăi.
Măi, hăi, hăi...
Mâine anul se-nnoiește,
Plugușorul se pornește
Și începe a ura,
Pe la case a colinda.
Ia mai mânați măi flăcăi
Și sunați din zurgălăi!
Hăi, hăi!!!
Iarna-i grea, omătu-i mare,
Semne bune anul are,
Semne bune de belșug
Pentru brazda de sub plug!
Ia mai mânați măi flăcăi,
Și sunați din zurgălăi!
Hăi, hăi!!!
(surse: calendarulortodox.ro, eva.ro, agerpres, citatepedia.ro)
