Din datele Institutului Naţional de Statistică (INS), reiese că, în ultimii 27 de ani, câţi au trecut de la Revoluţie, vârsta medie a populaţiei din România a crescut cu 6 - 7 ani.
Potrivit sursei citate, cei doi factori responsabili pentru schimbările demografice sunt creşterea vârstei medii la care româncele nasc primul copil şi creşterea vârstei medii a populaţiei.
Din 1975 până în 2014, vârsta medie la care femeile aveau primul copil a crescut de la 20 ani la 27 - 28 ani, România având una dintre cele mai mici rate ale fertilităţii la nivel european.
În ceea ce priveşte vârsta medie a populaţiei României, aceasta a crescut atât în mediul urban, cât şi în cel rural. Dacă în anul 1992, vârsta medie a populaţiei urbane era de 35 ani, în 2014, ea a crescut la peste 40 ani. În schimb, populaţia rurală a înregistrat o creştere mai uşoară a vârstei medii, de la 37 ani în 1992 la 40,4 în 2014.
În anul 2015, 56% din populaţie locuia în mediul urban, iar 43 - 44% în mediul rural. În comparaţie, la nivelul Uniunii Europene, populaţia urbană reprezintă 70% din total, în timp ce populaţia rurală constituie doar 30%.
Rata de ocupare a forţei de muncă din mediul rural de 62% este foarte apropiată de cea din mediul urban, aflată la nivelul de 61,5%. Deşi agricultura contribuie cu doar 5% la Produsul Intern Brut, rata de ocupare a populaţiei totale pe care o oferă acest sector este de aproape un sfert, cu 23 -24%.
Pentru o împrospătare a bazei de date, INS intenţionează să realizeze un nou recensământ al populaţiei şi al locuinţelor, în anul 2021.
