Guvernul a adoptat la sfârșitul anului trecut așa-numita „Ordonanță trenuleț”, prin care își propune să aducă la buget venituri suplimentare de 7,1 miliarde de lei, în principal prin măsuri fiscale și prin reducerea sau înghețarea unor cheltuieli bugetare. Printre acestea se numără înghețarea salariilor bugetarilor și a pensiilor. Impactul total al ordonanței asupra bugetului este estimat la peste 133 de miliarde de lei. Acest pachet de măsuri urmărește conformarea cu cerințele Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), reducerea deficitului bugetar și eficientizarea cheltuielilor publice. Totuși, aceste măsuri vor aduce provocări majore atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru populație.
În cele ce urmează, voi detalia principalele prevederi ale acestei ordonanțe. Totuși, înainte de a face acest lucru, consider esențial să mă refer, pe scurt, la contextul politic în care au fost adoptate aceste măsuri.
Noul guvern, învestit după anularea alegerilor prezidențiale, a recurs la cele mai la îndemână soluții pentru a încerca să stopeze creșterea deficitului bugetar. Premierul Ciolacu pare dispus să își asume liniștit aceste măsuri, în contextul înfrângerii suferite de PSD în primul tur al alegerilor prezidențiale din toamnă, când românii au transmis un mesaj clar de sancționare. PSD, penalizat astfel de electorat, este acum într-o poziție în care își permite să ia decizii nepopulare. În ceea ce privește PNL, acesta se află într-o situație de declin politic accentuat, fără multe opțiuni viabile, iar UDMR, cu o susținere electorală constantă de aproximativ 6%, își păstrează poziția marginală, indiferent de evoluțiile politice.
Desigur, niciun guvern nu își dorește să adopte măsuri de austeritate. Cu toate acestea, slaba funcționare a instituțiilor statului, incapacitatea acestora de a colecta eficient veniturile la buget și lipsa unei industrii suficient de performante pentru a echilibra balanța comercială fac ca astfel de măsuri să fie inevitabile. Din păcate, efectele acestor politici vor fi resimțite în special de contribuabilii corecți, în timp ce evazioniștii vor rămâne, în mare parte, neafectați.
Mai mult, există un mesaj cinic care pare să transpară din partea partidelor aflate la guvernare: „Nu v-a fost bine cu noi? Ați votat greșit, iar acum suportați consecințele.” Această atitudine se reflectă în discursurile publice, adesea arogante sau chiar disprețuitoare, ale unor lideri politici, care se angajează în dezbateri lipsite de substanță pe rețelele sociale, preocupându-se mai mult de subiecte triviale decât de problemele reale ale țării.
În ciuda acestor măsuri de austeritate, adevăratele reforme întârzie să apară. De exemplu, o reformă administrativă autentică ar presupune desființarea primăriilor din comunele și orașele mici, comasarea unităților administrativ-teritoriale (UAT), eliminarea unor instituții publice inutile și, bineînțeles, digitalizarea completă a activităților guvernamentale și ale administrației publice locale, care ar duce nu doar la eficientizarea activității, ci și la reducerea corupției.
Pentru majoritatea populației și pentru firme, anul acesta va fi unul dificil. Vom fi nevoiți, din nou, să strângem cureaua, cu speranța că lucrurile se vor îmbunătăți. Întrebarea este: când? Rămâne de văzut. Ideal ar fi ca sacrificiile să fie împărțite echitabil. Nu doar cei mulți, onești și tăcuți să suporte povara, în timp ce evazioniștii țării rămân neatinși.
Iată principalele măsuri prevăzute de ordonanța trenuleț:
Măsuri fiscale
- Impozitul pe dividende: Cota de impozit crește de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2025. Dividendele interimare distribuite în 2024 rămân la cota de 8%.
- Microîntreprinderi: Pragul pentru încadrarea în acest regim scade treptat: la 250.000 euro în 2025 și 100.000 euro în 2026. Se elimină condiția ca veniturile din consultanță și management să nu depășească 80%. Sistemul de impozitare cu 3% se aplică exclusiv anumitor coduri CAEN. Contribuabilii din HoReCa vor fi verificați o singură dată pentru respectarea condițiilor.
- Facilități fiscale eliminate: Angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară pierd scutirea de impozit pe venit (10%) și de contribuția la Pilonul II de pensii, începând cu salariile lunii ianuarie 2025.
- Taxa pe construcții speciale (Taxa pe stâlp): Revine la o cotă de 1,5% aplicată asupra valorii construcțiilor speciale (centrale electrice, stații de transformare, sonde, baraje, infrastructură feroviară, platforme telecom etc.) existente la 31 decembrie a anului anterior.
Măsuri bugetare
- Înghețarea salariilor și pensiilor: Salariile bugetarilor, sporurile și primele rămân la nivelul lunii noiembrie 2024. Statutul este similar pentru pensiile de stat și cele speciale.
- Înghețarea angajărilor: Exceptând posturile unice, angajările la stat sunt blocate. Posturile vacante pot fi ocupate în limita a 15% din totalul eliberărilor.
- Suspendarea plății orelor suplimentare: În schimb, se acordă zile libere.
- Înghețarea alocațiilor și beneficiilor sociale: Alocațiile copiilor, indemnizațiile pentru creșterea copilului, de șomaj și pentru persoanele cu dizabilități, precum și venitul minim de incluziune rămân la nivelul din 2024. Indicatorul social de referință nu se modifică.
- Subvențiile pentru partidele politice: Se reduc cu 25% comparativ cu 2024.
Educație și transport
- Reduceri pentru studenți: Studenții beneficiază de reducere de 90% pentru transport rutier și feroviar, limitată la ruta dintre localitatea de domiciliu și cea a instituției de învățământ.
Termenul „trenuleț” a fost folosit pentru prima dată în 2020 de fostul premier Cîțu și se referă la ordonanțele de urgență adoptate de guvernele României la sfârșitul anului calendaristic, pentru a se aplica în anul următor.
Dragoș Bardoși