România încheie anul 2024 cu perspectivă negativă şi riscă să alunece înspre statutul de ţară nerecomandată pentru investiţii. Primul semnal în acest sens a venit la jumătatea lunii decembrie, când agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a decis să modifice la negativă perspectiva ratingului de ţară al României, deschizând astfel posibilitatea ca, la următoarea evaluare, calificativul să fie coborât la junk.
Într-o analiză a economiei româneşti, care a venit cu aproximativ două luni mai devreme decât programul oficial, agenţia de rating a explicat că revizuirea perspectivei reflectă incertitudinile politice, care afectează perspectivele fiscale, un Parlament mai divizat, precum şi majorarea datoriei publice şi a deficitului bugetar. Potrivit instituţiei, incertitudinile politice au ajuns la un nivel ridicat şi probabil ele vor avea un efect advers semnificativ asupra consolidării fiscale.
Bugetul pentru anul în curs, construit iniţial pe un deficit de 5% din PIB, este pe cale să se închidă în dezechilibru semnificativ, deficitul urmând să treacă de 8% din produsul intern brut, o cifră care nu a mai fost depăşită decât în anul pandemiei, 2020, când soldul negativ a fost de 9,5% din PIB.
Primul semnal privind depăşirea ţintelor din buget a venit în primăvara acestui an chiar de la un reprezentant al Ministerului Finanţelor, secretarul de stat Alin Marius Andrieş, care a avertizat că presiunea pe cheltuieli este una foarte mare în acest an, care este unul electoral atât la nivel european, cât mai ales la nivelul României.
După datele publicate pentru jumătatea anului, care au indicat un deficit bugetar de 3,6% din PIB, Consiliul Fiscal a avertizat, pentru prima dată, că există riscul ca soldul negativ să se îndrepte către 8% având în vedere costurile generate de noua lege a pensiilor şi creşterile de salarii din sectorul public.
„Execuţia bugetară pe primele şase luni ale anului 2024 a consemnat un deficit de 3,6% din PIB, cu aproape 1,3 pp mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, determinat de creşterea accentuată a cheltuielilor bugetare, care a fost parţial contrabalansată de dinamica peste aşteptări a veniturilor bugetare. Evaluarea CF de la momentul opiniei asupra proiectului de buget plasa deficitul cash pe anul în curs în jurul valorii de 6,4% din PIB. Pornind de la execuţia bugetară pe primele şase luni şi alte date, CF consideră că deficitul va depăşi probabil 7% din PIB în acest an, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB. Aceasta şi deoarece noua lege a pensiilor şi creşterile salariale acordate în sectorul public vor genera costuri suplimentare în a doua jumătate a lui 2024, iar sezonalitatea execuţiei bugetare este caracterizată de concentrarea unor categorii de cheltuieli în ultimele luni ale anului”, se menţiona într-un raport al Consiliului Fiscal.
Consiliul Fiscal trage un semnal de alarmă cu privire la datoria publică
De asemenea, CF atrăgea atenţia asupra faptului că şi datoria publică a crescut pentru al doilea prag de alertă prevăzut de Legea Responsabilităţii Fiscal Bugetare, urcând la 51,6% din PIB la finalul lunii martie.
În aceste condiţii, preşedintele CF, economistul Daniel Dăianu, a explicat că ajustarea bugetului public nu se poate face numai pe parte de cheltuieli, având în vedere presiuni viitoare pe bugetul public (apărare, educaţie, sănătate publică, etc.). Potrivit acestuia, creşterea de venituri bugetare nu se poate rezuma la o colectare de taxe şi impozite mai bună, ci reclamă şi schimbări în regimul fiscal.
Totodată, potrivit analiştilor economici, creşterile semnificative de salarii în sectorul public, de 20%, majorarea salariului minim şi creşterea substanţială a pensiilor au lăsat mai mulţi bani pentru consum, fapt care a dezechilibrat balanţa externă.
Amnistia de toamnă
În aceste condiţii, la început de toamnă, în septembrie, Guvernul propune o iertare de datorii pentru firme şi persoane fizice, cu scopul declarat de a îmbunătăţi colectarea şi a susţine mediul de afaceri.
Estimările ministrului Finanţelor de la acea vreme au indicat că aceste măsuri care privesc îmbunătăţirea colectării creanţelor bugetare ar putea aduce la buget 7,9 miliarde de lei.
Guvernul a adoptat în septembrie prima şi singura rectificare bugetară din acest an, care a urcat deficitul bugetar cu 1,9 puncte procentuale, de la 5% la 6,9% din PIB, o ţintă care, potrivit economiştilor, era mai apropiată de realitate.
În condiţiile unui deficit bugetar mult peste ţinta de la începutul anului, mediul de afaceri aşteaptă pentru anul următor o terapie de şoc pentru reducerea soldului negativ, adică „taxe surprinzătoare impuse sectorului privat”, după cum a explicat Radu Burnete, director executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, într-un interviu pentru Reuters.
Economiştii avertizează, totodată, că măsurile care ar trebui luate pentru reducerea deficitului nu trebuie axate însă doar pe reducerea cheltuielilor. O creştere a încasărilor este extrem de necesară într-o ţară care are cele mai scăzute venituri bugetare raportat la PIB şi care se află pe ultimul loc în ceea ce priveşte eficienţa colectării TVA.
Pe de altă parte, în toamnă, România a obţinut acordul Comisiei Europene pentru un program pe şapte ani de reducere a deficitului bugetar. Ţara se află, din 2020, în procedură de deficit excesiv.
În planul de ajustare cu care autorităţile de la Bucureşti au mers la Bruxelles sunt trecute mai multe măsuri. Pentru creşterea veniturilor se au în vedere îmbunătăţirea colectării, implementarea proiectelor de digitalizare, a modulelor de combatere a evaziunii fiscale, dar şi de îmbunătăţire a cadrului legislativ destinat insolvenţei. Totodată, se estimează că reforma fiscală din 2024 are un impact estimat la 1,1% din PIB. Astfel, în perioada 2024-2026 veniturile bugetare curente sunt estimate să crească de la 29,6% din PIB în anul 2024, la 30,5% din PIB în anul 2025, pentru ca în anul 2026 acestea să ajungă la 31% din PIB.
„Impactul semnificativ asupra veniturilor curente îl are reforma fiscală cu un impact bugetar estimat la cel puţin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii, împreună cu îmbunătăţirea colectării +0,5% din PIB pentru perioada de prognoză”, se subliniază în proiectul cu care România a mers la Comisia Europeană.
Pe partea de cheltuieli bugetare se au în vedere mai multe ipoteze, printre care o puternică moderare a creşterii cheltuielilor de personal, introducerea indicatorilor de performanţă în domeniul salarizării, restructurarea sistemului de facilităţi acordate anumitor categorii de personal din sectorul public. Astfel, cheltuielile totale sunt estimate sa atingă un maxim în anul 2025, de 41,2% din PIB, în principal pe seama creşterii investiţiilor publice la un nivel record, estimat la 7,9% din PIB. Ulterior, ponderea cheltuielilor se reduce gradual până la nivelul de 35,9% din PIB la finalul orizontului de prognoză.
Estimările privind ponderea datoriei publice în PIB indică o evoluţie ascendentă până în anul 2029 (62,6% din PIB), corespunzătoare perioadei de implementare a reformelor şi a proiectelor de investiţii, inclusiv a celor realizate în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, urmată ulterior de o evoluţie descendentă ca urmare a consolidării fiscale mai accentuată în termeni de deficit ESA, cu încadrarea sub pragul de 60% din PIB până la finalul orizontului de analiză.
Concomitent cu ajustarea deficitului bugetar, se va reduce gradual şi deficitul contului curent al balanţei de plăţi, la 5,6% la nivelul anului 2028, respectiv cu 2,1 puncte procentuale în PIB comparativ cu anul 2024.
Daniel Dăianu avertizează că România nu trebuie să mizeze pe răbdarea pieţelor financiare
În ediţia din decembrie a Raportului România – Zona Euro Monitor, intitulată „Incertitudini sporite de contextul general tot mai complicat”, Daniel Dăianu subliniază, o dată în plus, că situaţia fiscal-bugetară este gravă şi avertizează asupra faptului că pieţele „vor fi nervoase” în anii ce vin pe fondul creşterii datoriilor publice şi a deficitelor bugetare în lume, astfel că aşa-numitele sudden stops (blocaje subite de finanţare) nu sunt de neimaginat. De aceea, consolidarea este necesară, a explicat economistul citat.
Potrivit acestuia, în pofida progreselor economice din ultimele două decenii (exemplu fiind venitul/locuitor care a ajuns la circa 80% din media UE la paritatea puterii de cumpărare), probleme mari persistă: proeminent este dezechilibrul bugetar foarte mare, la care se adaugă cel din balanţa contului curent. Daniel Dăianu consideră că în 2024 deficitul de cont curent este probabil să treacă de 8% din PIB, depăşind deficitul bugetar.
Mai mult, acesta crede că România nu trebuie să mizeze pe răbdarea pieţelor financiare.
„Perioada solicitată de ajustare a deficitului bugetar pe o perioada de 7 ani are temei, dar prezintă riscuri. Nu trebuie să se mizeze pe răbdarea pieţelor financiare sine die, fie România stat membru al UE. Iar România nu face parte din zona euro existând deci risc valutar. Dacă ajustarea bugetară nu va fi credibilă va exista presiune pe moneda naţională, pe Leu, cu posibile ieşiri de capital din ţară. Iar instabilitatea politică în ţară poate accentua o reacţie adversă a pieţelor financiare. Trebuie să avem în vedere că PNRR se termină în 2026, ceea ce înseamnă resurse bugetare mai puţine, iar CE doreşte ca bugetul UE să aloce mai mulţi bani pentru apărare şi inovare, decarbonizare, ceea ce ar afecta resursele pentru politica de coeziune. România trebuie să aibă o economie în care să se investească mai mult din resurse interne, publice şi private. Totodată, trebuie să capitalizăm cât mai bine apartenenţa la Uniune şi scutul de securitate reprezentat de NATO. România are nevoie de un buget robust, de venituri fiscale mai mari, care să finanţeze bunuri publice de bază – educaţie, sănătate, apărare, o politică industrială, admiţând că există resurse în acest scop, atenuarea discrepanţelor economice interne. Cheltuielile bugetare să fie făcute cu discernământ. Intrarea deplină în spaţiul Schengen este de salutat, iar perspectiva aderării la OCDE este de bun augur”, a mai notat Daniel Dăianu.
După primele zece luni ale anului, deficitul bugetar a urcat la 6,19% din PIB, de la 5,44% din PIB la nouă luni, respectiv 3,91% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit celor mai recente date publicate de Ministerul Finanţelor.
Începând din aprilie 2020, România se află în procedura de deficit excesiv (PDE), în condiţiile depăşirii, în anul 2019, a limitei de 3% pentru deficitul bugetar, stabilită în cadrul Pactului de stabilitate şi creştere (PSC). Conform recomandării Consiliului UE din iunie 2021 România trebuia să iasă din procedura de deficit excesiv până cel târziu în 2024. Agerpres