Bichișul se află la o oră mers cu mașina față de Târgu Mureș și a apărut în documentele de dinainte de anii 1300, sub numele de „terra Bekes”. În prezent, este locuit în majoritate de maghiari și pare că fiecare fir de iarbă din Bichiș respiră istorie.
Aici s-a născut Kemény János, cel ce avea să devină principe de Transilvania și posesor a două castele în Bichiș. Primul a fost distrus în timpul războiului de cincisprezece ani, iar cel ce l-a urmat și-a desăvârșit înălțarea la 1651. Construit în stil renascentist și baroc, noul castel lasă ochiului impresia că ar urca pe un deal.
Tot în Bichiș, dar în satul aparținător Ozd, se află o altă bijuterie arhitectonică, ce vă dă bun venit chiar de pe culmea dealului. Unii spun că l-ar fi construit Radák István, alţii susţin că ar fi fost ridicat de Radák István (II.), ori chiar de Pekry Lőrinc. Cert este că că ginerele acestuia, Radák Ádám, a reclădit Castelul, după distrugerea acestuia în timpul asediului imperial din 1709. Soția lui Pekry, Kata Szidónia, prima poetă recunoscutã în istoria literaturii maghiare, a compus în castel primele ei scrieri literare. În vremurile acelea, reședința era înconjurată de păduri de pin, despre care legenda spune că au dispărut fără urmă, la fel ca pescăria din fața clădirii, renumită pe atunci în întreaga lume. Ozdul este și locul de obârșie al poetului Horváth István, a cărui casă memorială este păstrată întru amintire, în bătătura satului.
La Bichiș istoria se povestește la ceai cald și musai la un
CARAMEL CU NUCĂ
Albuşul de la nouă ouă se bate prima dată singur să nu se lase, după care plouăm cu nouă linguri de apă şi batem bine-bine, până se-ntăreşte. Stropim din mână, pe rând şi încet, opt linguri de zahăr, pe care le frecăm până la topire. În altă olicioară, frecăm gălbenuşurile de la cele nouă ouă, cu alte nouă linguri de făină şi alte nouă de nucă. Le mestecăm de jos în sus, să nu se zdrobească spuma şi punem totul la un loc. Dup-aia, facem 3 foi şi le dăm la copt în trei tăvi, dar nu mai mult de vreo cinci minute, în cuptor încins la maximum.
Până se coc, facem caramel dintr-un pahar de zahăr şi când scoatem foile îl aşezăm în fir subţire, pe ai de jos şi ai din mijloc.
Crema o facem dintr-o cană mare de lapte, trei linguri de făină şi gălbenuşurile de la alte trei ouă. Plus cam un pahar de zahăr. Toate le fierbem bine la abur, ca să nu se simtă făina şi amestecăm până se îngroaşă, cu unt cât o palmă, la temperatura camerei. Fiertul la abur e atunci când punem apă într-o crăticioară şi deasupra ei punem alta, ca pe un capac, unde facem loc de fiertură. După ce e gata, întindem crema, pe foaia de sus şi foaia de la mijloc. Tot la abur facem spoiala pentru foaia de deasupra: punem albuşurile de la alea 3 ouă şi le batem separat, după care continuăm bătătura, cu trei sferturi de pahar de zahăr, până vedem fundul la cratiţă.
Ungem acoperământul cu toate astea şi punem pe deasupra nucă măcinată, din belşug.
INGREDIENTE
- Pentru foi: albuşurile şi gălbenuşurile de la 9 ouă;
- 9 linguri de apă;
- 17 linguri de zahăr;
- 9 linguri de făină;
- 9 linguri de nucă.
- Pentru caramel: 1 pahar de zahăr.
- Pentru cremă: 300 ml lapte;
- 3 linguri de făină;
- 3 gălbenuşuri de ou;
- 1 pahar de apă;
- 1 pahar de zahăr;
- 1 bucată de unt.
- Pentru bezea: 3 albuşuri de ou;
- 150 gr zahăr;
- nucă măcinată.
În fiecare număr de vineri, în Cuvântul liber puteţi degusta din bunătăţile mureşenilor, iar detalii despre proiectul E14 SAGA COMMUNICATION BOUTIQUE găsiţi pe www.istoriecugust.ro, unde puteţi comanda şi cartea, care în două zile ajunge la dumneavoastră.