Miercuri, 11 decembrie 2024, la Facultatea de Economie și Drept din cadrul U.M.F.S.T. „George Emil Palade” din Târgu Mureș s-a desfășurat dezbaterea cu tema „Ce știm despre aerul din Târgu Mureș?”. Evenimentul a avut loc în cadrul Zilelor U.M.F.S.T. și a reunit studenți, profesori și invitați, interesați de un subiect care este de actualitate pentru municipiul Târgu Mureș. Prezentarea a aparținut asistentului univ. dr. Ioan-Bogdan Bacoș și lectorului univ. dr. Cristina Veres. Echipa de cercetare a mai cuprins pe prof. univ. dr. habil Manuela Rozalia Gabor, responsabilă cu prelucrarea și analiza statistică a datelor și supravegherea întregului proces și conf. univ. dr. Flavia Dana Oltean, responsabilă cu editarea și pregătirea informațiilor pentru publicare. Dezbaterea „Ce știm despre aerul din Târgu Mureș?” a abordat tema poluării aerului, structurat în patru etape: înțelegerea poluării și impactul acesteia, percepțiile publicului asupra poluării, analiza datelor reale despre poluare și formularea de concluzii și recomandări. Asist. univ. dr. Ioan-Bogdan Bacoș a deschis discuția, subliniind importanța conștientizării fenomenului poluării și a impactului său asupra sănătății umane. De asemenea, a prezentat un sondaj efectuat în rândul unor grupuri de persoane, adulți dar și tineri studenți, care a evidențiat diferențele de cunoștințe între aceștia cu privire la poluarea aerului din Târgu Mureș. Acesta a povestit despre experiența personală de a măsura calitatea aerului, folosind senzori pentru a înregistra nivelul de poluare în propriul cămin și într-o zonă rurală. Statisticile globale sunt alarmante: aproximativ șapte milioane de decese anual din cauza poluării aerului, iar 91% din populația globală trăiește în medii cu aer de calitate precară. Pe lângă dioxidul de carbon (CO2), cele mai periculoase particule sunt PM10 și PM2,5, particule fine care provin în principal de la vehicule, încălzirea locuințelor, incendii agricole și procese industriale. Aceste particule sunt atât de mici încât nu sunt vizibile cu ochiul liber și au un impact semnificativ asupra sănătății, fiind asociate cu riscuri crescute de cancer și alte afecțiuni respiratorii. Asist. univ. dr. Ioan-Bogdan Bacoș a explicat cum sunt măsurate aceste particule folosind senzori care colectează mostre de aer și le analizeazã chimic, iar datele sunt transmise în timp real, online pentru a fi analizate. Senzorul „Strop de Aer”, a fost creat de Alexandru Luchiian din Târgu Mureș, acesta a instalat senzori în toate școlile și grădinițele din România, având ca scop monitorizarea calității aerului. Datele colectate de acești senzori includ informații despre PM2,5, PM10, presiunea atmosferică, umiditate și temperatură, iar harta globală a calității aerului în timp real arată zonele cele mai poluate din lume. În România, calitatea aerului este, în general, acceptabilă, însă în anumite zile și perioade, valorile de poluare pot depăși media.
În ceea ce privește Târgu Mureș, analizele datelor colectate de senzorii din oraș au arătat că, de obicei, calitatea aerului nu depășește media recomandată, cu excepția unor zile în care valorile de PM2,5 și PM10 au fost mai ridicate, în special în timpul iernii, când încălzirea rezidențială are un impact semnificativ asupra poluării. În comparație, vara, aerul este mai curat. De asemenea, s-a observat o corelație negativă între temperatură și nivelul poluării: când temperaturile scad, nivelul de poluare crește, sugerând o legătură cu utilizarea combustibililor fosili pentru încălzirea locuințelor.
În partea a doua a dezbaterii, lectorul univ. dr. Cristina Veres a prezentat rezultatele unui studiu bazat pe un chestionar aplicat unui număr de 321 de persoane din județul Mureș, care a analizat percepțiile publicului privind calitatea aerului.
Datele au relevat faptul că majoritatea respondenților consideră aerul din Târgu Mureș ca fiind de calitate bună sau foarte bună, iar problemele legate de poluare sunt percepute mai ales în perioadele de iarnă. Traficul a fost identificat de către 85% dintre participanți ca fiind cel mai mare factor de poluare, urmat de activitățile industriale și încălzirea rezidențială. Studiul a arătat și diferențe de percepție între tineri și adulți. Tinerii au raportat o percepție mai pozitivă asupra calității aerului și sunt mai dispuși să adopte practici sustenabile, cum ar fi reciclarea și utilizarea bicicletelor, în timp ce adulții au o percepție mai negativă și sunt mai preocupați de impactul poluării asupra sănătății. De asemenea, s-a constatat că rezidenții Târgu Mureșului sunt mai conștienți de problemele legate de poluare decât vizitatorii orașului, dar nu au existat diferențe semnificative în evaluarea calității aerului.
Un alt factor important în discuție a fost evoluția parcului auto din județul Mureș. Datele statistice au arătat o creștere a numărului de vehicule înmatriculate, în special a celor mai vechi de 20 de ani, ceea ce poate contribui la poluarea aerului. În schimb, numărul de mașini electrice a crescut semnificativ în ultimii ani, dar această creștere nu a fost suficientă pentru a compensa poluarea cauzată de vehiculele vechi.
În ceea ce privește impactul activităților industriale asupra calității aerului, studiul a arătat că, în ciuda percepției publice, activitatea Combinatului Azomureș nu a avut un impact semnificativ asupra poluării aerului. În schimb, s-a observat că factorii care influențează cel mai mult calitatea aerului din Târgu Mureș sunt încălzirea rezidențială și condițiile meteorologice, cu poluare mai mare în lunile de iarnă. În concluzie, recomandările dezbaterii au subliniat necesitatea creșterii conștientizării publicului cu privire la sursele de poluare și importanța investițiilor în transportul public și spațiile verzi pentru a reduce impactul poluării din trafic. De asemenea, a fost recomandată implementarea unor măsuri pentru îmbunătățirea gestionării deșeurilor și promovarea încãlzirii ecologice ca alternativă la sistemele de încălzire tradiționale pe bază de gaze.
Traian Buta