Speranţa de viaţă la nivel mondial va creşte cu peste patru ani pentru femei şi cu aproape cinci ani pentru bărbaţi, în următoarele trei decenii, arată un studiu citat de everydayhealth.com., publicat în revista medicală The Lancet.
Până în 2050, speranţa de viaţă va fi de 80,5 ani pentru femei şi 76 de ani pentru bărbaţi, aceste creşteri fiind datorate, pe de o parte, reducerii numărului de decese cauzate de COVID-19 şi de alte boli infecţioase, malnutriţie şi naştere, iar, pe de altă parte – unor tehnici mai eficiente de depistare şi tratare a bolilor de inimă, potrivit studiului. În viitor, bolile cronice, cum ar fi cancerul, diabetul şi bolile cardiovasculare, vor avea un impact mai mare asupra longevităţii.
Aceasta înseamnă că, în mod corespunzător, fumatul, băutul, obiceiurile alimentare nesănătoase şi inactivitatea vor avea un impact mai mare asupra speranţei de viaţă decât au avut în trecut – la fel şi hipertensiunea arterială şi obezitatea. Deja, numărul de ani pierduţi din cauza acestor stiluri de viaţă şi a factorilor de risc metabolici a crescut cu 50% de la începutul acestui secol, arată studiul: „Avem o uriaşă ocazie de a influenţa viitorul sănătăţii globale, depăşind aceşti factori de risc metabolic şi alimentar în creştere, în special pe cei legaţi de stilul de viaţă, cum ar fi glicemia crescută, indicele de masă corporală ridicat şi tensiunea arterială crescută”, a declarat autorul principal al studiului, dr. Christopher Murray, profesor la Universitatea Washington din Seattle.
Decesele cauzate de boli infecţioase şi sarcină, precum şi mortalitatea infantilă devin mult mai puţin frecvente datorită progreselor medicale, cum ar fi vaccinurile, precum şi măsurilor de sănătate publică vizând reducerea răspândirii bolilor transmisibile. Pe măsură ce naţiunile se dezvoltă, accesul la servicii precum apa curentă curată şi tratarea apelor uzate se îmbunătăţeşte, ceea ce reduce răspândirea infecţiilor care pot provoca pneumonie, diaree şi alte afecţiuni. Accesul la alimente sănătoase şi la asistenţă medicală se îmbunătăţeşte, de asemenea, prevenind multe decese cauzate de malnutriţie şi de boli ce pot fi tratate.
Concluziile studiului sunt o veste bună pentru persoanele care doresc să preia controlul asupra propriei sănătăţi, deoarece longevitatea va fi din ce în ce mai legată de alegerile de stil de viaţă pe care oamenii le pot face pentru a-şi îmbunătăţi sănătatea: „Modificări ale regimului alimentar, precum reducerea consumului de sare, zahăr şi grăsimi animale pot face o diferenţă uriaşă în prevenirea sau controlul bolilor cronice precum hipertensiunea arterială , diabetul şi colesterolul crescut”, conchid autorii.
Ileana Sandu