„Că nu ieste alta şi mai frumoasă, şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă, decât cetitul cărţilor.” (Miron Costin)
Cărţile sunt un element fundamental pentru a învăţa, a înţelege, a explora lumea şi… „lumile” din imaginaţia noastră.
Cea mai veche carte. „Diamond Sutra” este un text sanscrit care datează din anul 686 d.Hr. Este cunoscută drept prima lucrare oferită publicului „pentru distribuire generală gratuită”.
Cartea cu cele mai multe exemplare vândute. Este greu de făcut o astfel de apreciere, în orice caz, însă, Biblia figurează ca având peste cinci miliarde de exemplare tipărite şi distribuite. Romanul „Don Quijote” este recunoscut ca fiind cea mai distribuită carte de ficţiune, dar, din nou, cifrele s-ar putea să nu susţină această afirmaţie. Ce se ştie cu precizie este că „A Tale of Two Cities” („Poveste despre două oraşe”) de Charles Dickens, s-a vândut în peste 200 de milioane de exemplare.
Cea mai lungă frază i se atribuie lui Victor Hugo, în romanul său, „Mizerabilii” – 823 de cuvinte.
Cartea cea mai mică din lume, „Teeny Ted din Turnip Town” , măsoară doar 0,07 mm x 0,10 mm. Cele 30 de microtablete pe care este gravat textul pot fi citite doar cu un microscop electronic.
Cea mai scumpă carte vândută vreodată a fost Codex Leicester, jurnalul ştiinţific al lui Leonardo di Vinci. S-a vândut cu 30,8 milioane de dolari în 1994, echivalentul a 53,5 milioane de dolari, în prezent.
Cea mai mare librărie. Recordul pentru cea mai mare librărie, în funcţie de suprafaţă (metru pătrat), este Barnes & Noble din New York City. Librăria Powell din Portland, Oregon, deţine recordul pentru cea mai mare librărie în funcţie de spaţiul pe raft.
Cea mai veche librărie. Situată în Lisabona, Portugalia, Livraria Bertrand funcţionează din 1732.
Cel mai enigmatic roman. În 1939, Ernest Vincent Wright a scris o poveste despre Branton Hills, un oraş fictiv, în declin, care a fost revitalizat de protagonistul romanului, John Gadsby. Cea mai intrigantă parte a cărţii, care numără 50.000 de cuvinte, constă în faptul că autorul nu foloseşte litera „e” (cu excepţia propriului său nume). Este ceea ce se numeşte o „lipogramă” (din greacă – „omiterea unei litere”).
Cea mai populară carte pentru copii. Cu peste 140 de milioane de exemplare vândute în întreaga lume, „Le Petit Prince” („Micul Prinţ”) de Antoine de Saint-Exupéry este considerată cea mai populară poveste pentru copii. Publicată pentru prima dată în 1943, a fost preferata multor generaţii.
Cele mai vechi cărţi. Cele mai vechi „cărţi” au fost „scrise” pe tăbliţe de lut, suluri şi frunze de papirus. Cele mai vechi tăbliţe, descoperite în Mesopotamia, datează din 3.000 î.Hr. Prima utilizare a papirusului datează de pe vremea primei dinastii a Egiptului (aproximativ 2400 î.Hr.), când „hârtia” a fost obţinută din papirus subţiat în foi, care au fost lipite una de alta, obţinându-se suluri lungi de peste 10 metri.
Cel mai prolific autor. Autorul cu cele mai multe cărţi publicate este L. Ron Hubbard, cu 1.084 de cărţi. Prima a fost publicată în 1934, iar ultima în 2006.
Cel mai tânăr autor. Dorothy Straight avea doar patru ani când a scris şi ilustrat cartea „Cum a început lumea”, dedicată bunicii sale. A fost publicată, oficial, doi ani mai târziu.
Cel mai bătrân autor. Cea mai bătrână autoare din lume, Bertha Wood, avea 100 de ani când şi-a publicat memoriile, pe care începuse să le scrie pe când avea 90 de ani.
Fostul preşedinte american Theodore Roosevelt citea o carte pe zi.
Unu din 5 adulţi din întreaga lume nu ştie să scrie şi să citească.
Un studiu a constatat că persoanele care citesc în mod regulat au de două ori şi jumătate mai puţine riscuri de a fi diagnosticate cu Alzheimer.
Se estimează că, anual, în lume sunt publicate peste 900.000 de cărţi noi.
Bibliosmia este dragostea pentru mirosul cărţilor vechi. Bibliofobia este frica de cărţi, care poate include citirea unui anumit tip de carte, citirea cu voce tare în public sau chiar ţinerea în mână a unei cărţi. Bibliofilia este dragostea pentru cărţi. Dacă „suferi” de bibliofilie, eşti cunoscut ca bibliofil. Şi dacă eşti un bibliofil la extrem, s-ar putea să suferi de abibliofilie – teama de a rămâne fără ceva de citit.
Un studiu a descoperit că lectura, cel puţin 30 de minute pe zi, ne poate creşte durata de viaţă. Aşadar, să punem mâna pe carte! (surse – site-uri web)
Ileana Sandu