Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), în parteneriat cu Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, au vernisat, la mijlocul acestei luni, expoziţia „Retrospectiva anului 1989”, găzduită de Biblioteca Academiei Române.
Imaginile, articolele de presă şi documentele prezentate pe 12 panouri surprind momente esenţiale din cronologia anului 1989: mişcările de la Cluj, Timişoara, celebrul „Gavroche de la Roumanie” din Paris Match, ideea de presă liberă şi de televiziune care să asigure pluralismul opiniilor, documente şi aparatură de propagandă, uniforma unui ofiţer de la trupele de securitate, aparate de înregistrare, carnete de partid, carnete de presă, volume dedicate diferitelor personalităţi şi evenimente ale vremii, „Caietele CNSAS”.
Preşedintele Consiliului CNSAS, Constantin Bechet: „În dinamica conceptului expoziţiei, pe un palier al panourilor este reflectată starea de politică internă legată de un anumit adevăr propagandistic, partea legată de plenara din iunie a Comitetului Central, Congresul al XIV-lea, intervenţiile în plan extern ale conducerii de partid şi de stat; avem elementele de tehnică operativă de aplicare a represiunii de zi cu zi. Par arhaice, dar ele erau foarte prezente în viaţa tuturor românilor în acele timpuri”.
Vernisajul a marcat şi deschiderea celei de-a XIII-a ediţii a conferinţei anuale „Comunismul Românesc”, organizată de CNSAS, cu participarea unor reprezentanţi ai mediului academic, istorici, cercetători şi persoane interesate în explorarea perioadei comuniste din România.
Decanul de vârstă al Colegiului CNSAS, Dinu Zamfirescu, a vorbit despre întâlnirile pe care le-a avut în perioada exilului cu Regele Mihai I, Monica Lovinescu, precum şi despre perioada în care a lucrat la postul de televiziune France 3. (…)
„Poate că este şi un bun prilej să facem un scurt bilanţ cu privire la ceea ce s-a întâmplat în procesul de democratizare a României atunci când ne raportăm la trecutul recent, în privinţa responsabililor care au făcut posibile crimele şi abuzurile regimului totalitar şi aş spune, în acest context, că din perspectiva justiţiei de tranziţie nu stăm tocmai satisfăcător. Avem desigur o condamnare formală, dar nu mai puţin lăudabilă, a regimului comunist, avem doi torţionari aduşi în faţa instanţelor de judecată şi condamnaţi şi cam atât. Avem o lustraţie ratată, pe care trebuie să o asumăm ca stat, şi o avem o conştiinţă publică încărcată. Încărcată pentru că nu am asumat, aşa cum se cuvenea, ceea ce s-a întâmplat în timpul totalitarismului”, a susţinut Daniel Şandru, preşedintele Institutului pentru Investigarea Crimelor şi Memoria Exilului Românesc.
În opinia jurnalistului Ion M. Ioniţă, redactor-şef Historia, ceea ce se întâmplă în prezent în România privind percepţia asupra comunismului „înspăimântă”: „Mai ales generaţia tânără consideră că a fost (…) o perioadă glorioasă, extraordinară şi o treime dintre tinerii din România afirmă că sunt de acord ca ţara să fie condusă de un regim dictatorial. Asta se întâmplă după 35 de ani de libertate în România. Cred că putem fi foarte îngrijoraţi. (…) În România am avut o revoluţie sângeroasă, cu sute, cu mii de oameni care au suferit direct o represiune brutală şi criminală şi, iată, astăzi, cei care au aceeaşi vârstă gândesc cu totul altfel. Cred că este un eşec al societăţii româneşti că nu am reuşit să spunem oamenilor, să le arătăm ce se întâmplă. (…) Dacă lucrurile merg aşa, evident că ne gândim că libertatea, democraţia nu sunt date din cer şi le putem pierde oricând dacă societatea nu mai are încredere în aceste valori. După 35 de ani, oamenii trebuie să afle adevărul, un adevăr care a fost ocultat şi a fost răsturnat complet în percepţia publică”. (sursa şi foto – agerpres.ro)
