Rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. psih. Daniel David, analizează, într-un interviu acordat AGERPRES, rezultatele votului din primul tur al alegerilor prezidenţiale din România şi arată că ascensiunea candidatului independent Călin Georgescu nu a fost tocmai o surpriză.
În opinia sa, strategiile de campanie „care s-au focalizat prea mult pe mecanismele clasice, dar au minimizat componentele psihoculturale”, au dat greş.
AGERPRES: Domnule rector, surpriza şi dezbaterea naţională a acestor zile vizează rezultatul primului tur al alegerilor prezidenţiale, în care candidatul independent Călin Georgescu s-a clasat pe primul loc. Cum vă explicaţi acest rezultat?
Daniel David: Da, este şi nu este o surpriză. Este o surpriză dacă te uiţi la sondajele de opinie şi la sondajele de la ieşirea de la urme, unde sociologic n-a fost anticipat acest scor atât de mare pentru domnul Georgescu. Pe de altă parte, pentru mine, care mă ocup de analize psihoculturale, surpriza nu este chiar atât de mare, pentru că eu ştiam că psihocultural există trei mari bazine electorale în România.
Pe de o parte, un bazin mai tradiţionalist, l-am numit eu acum „autohtonist”, format în contextul indivizilor colectivişti, unde persoanele nu sunt automat împotriva instituţiilor euroatlantice, dar se tem de ele, sunt suspicioşi, nu le înţeleg şi au îndoieli faţă de aceste instituţii. Avem apoi un bazin al unor indivizii autonomi, care s-au emancipat şi care sunt conectaţi cu instituţiile euroatlantice, fie că politic sunt mai de dreapta, de centru sau de stânga. În fine, un al treilea bazin, foarte interesant, reprezintă faza de trecere de la zona indivizilor colectivişti spre indivizii mai autonomi; sunt indivizi aflaţi în fază de emancipare, care, ca urmare a contextului educaţional din România şi a slăbirii instituţiilor democratice la nivel internaţional, se profilează cu o logică puternică antisistem.
Acestea fiind spuse, era clar că cine reuşeşte să acceseze bazinul antisistem şi mai colectivist, tradiţional, autohton, cum vrem să-l numim, va obţine un scor bun. Predicţia aici a fost, uitându-te la sondajele de opinie, că va veni cineva din zona AUR, poate domnul Simion, fiindcă domnul Georgescu nu se vedea cu un scor mare în sondajele sociologice. Nu a fost domnul Simion, deşi şi el a făcut un scor bun în aceste bazine, ci a fost domnul Georgescu. Sondajele sociologice nu ne-au avertizat foarte clar, pentru că exista un procent foarte mare de nehotărâţi, exista un procent destul de mare de oameni care refuzau să răspundă şi, sigur, nu luau în calcul diaspora. Or, din acest bazin de nehotărâţi, din cei care au refuzat să răspundă şi din diaspora, a crescut scorul domnului Georgescu.
AGERPRES: Credeţi că rezultatul din primul tur ţine de o intervenţie externă procesului electoral sau/şi de psihologia poporului român, pe care aţi studiat-o şi dumneavoastră?
Daniel David: Cred că ţine major de componentele psihoculturale şi, sigur, şi de alte elemente sociologice. Dacă sunt influenţe externe, asta trebuie să hotărască instituţiile statului şi să se vadă dacă s-au manifestat prin încălcarea legii. Dar, atenţie, dacă sistemele de tehnologie online – reţele de socializare, „boţii” despre care toţi vorbim acum – au fost utilizate în contextul legii, asta nu este o problemă, fiindcă, până la urmă, să fim cinstiţi, nu „boţii” au votat, ci oamenii care s-au uitat la diverse mesaje au votat. Şi atunci, întrebarea este: de ce n-au folosit şi alţi politicieni, în condiţiile legii, această tehnologie sau de ce nu şi-au pregătit alegătorii să nu fie influenţaţi de mesaje din partea competitorilor, transmise prin această tehnologie?
Altfel spus, cred că este foarte importantă componenta psihoculturală. Strategiile de campanie, care s-au focalizat prea mult pe mecanismele clasice, dar au minimizat componentele psihoculturale (şi poate şi partea de tehnologie), au dat greş, aşa cum s-a văzut în cazul domnilor Ciolacu şi Ciucă. Strategiile clasice nu funcţionează dacă nu ştii fondul psihocultural, mai ales în condiţiile în care actualitatea nu se lasă uşor măsurată (de exemplu prin numărul mare de nehotărâţi, prin numărul mare al celor care refuză să răspundă, prin neincluderea diasporei în eşantion).
AGERPRES: Credeţi că în cazul în care Curtea Constituţională ar decide să fie repetat primul tur, rezultatele ar fi relativ aceleaşi?
Daniel David: Nu ştiu, poate, fiindcă politicenii au început să înţeleagă cum stau lucrurile, au început să înveţe despre cele trei bazine despre care eu vorbesc nu de acum, ci de cel puţin doi ani. Şi atunci, dacă ar avea o perioadă în care să-şi ajusteze mesajele, s-ar putea ca rezultatele să fie modificate, mai ales acolo unde scorurile sunt strânse. Dar, repet, acesta este un lucru foarte periculos. Sper că instituţiile noastre sunt responsabile şi să facă acest lucru doar în condiţiile în care sunt dovezi irefutabile de violare majoră a legii, dovezi care se arate că au fost afectate alegerile. Altfel, riscul pentru democraţie este foarte mare. Dacă totul s-a desfăşurat în condiţiile legii, cu erori tolerabile care n-au afectat rezultatul final, asta este, asta au vrut românii şi trebuie să mergem în turul doi şi acolo o să dăm o direcţie ţării, iarăşi, sigur, până la urmă, direcţia stabilită de majoritatea românilor.
AGERPRES: Putem spune că acest rezultat a polarizat societatea românească? Vedeţi o creştere a acestei polarizări, o adâncire a faliei dintre cele două tabere în perioada următoare, cel puţin până la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale?
Daniel David: Vedeţi, este foarte interesant când vorbim de polarizare. Polarizarea există şi în spaţiu vestic şi tot într-o zonă din aceasta, oarecum sistem versus antisistem. Antisistem nu atât de accentuat ca la noi acum, dar cu siguranţă există această componentă şi acolo. La noi avem însă trei poluri, ca să spun aşa, pe lângă sistem, antisistem, avem şi componenta autohtonistă, colectivistă, mai tradiţională. Pe cele trei bazine se bat candidaţii. Sigur că avem doi candidaţi pentru turul doi la prezidenţiale, dar nu se bat pe două bazine, se bat pe trei bazine.
Şi da, cred că se vor ascuţi, ca să spun aşa, discursurile. Dar sper ca să avem şi expuneri clare ale candidaţilor, dezbateri între candidaţii, astfel încât până la urmă să putem vota cea mai bună opţiune pentru ţară, care, sigur, nu mă ascund, pentru mine este o opţiune care îşi asumă acest parcurs euroatlantic al României şi protejarea şi dezvoltarea instituţiilor democraţiei.
AGERPRES: Ce credeţi că se va întâmpla din punct de vedere politic şi social în perioada rămasă până la turul al doilea şi care credeţi că va fi deznodământul, rezultatul votului?
Daniel David: Avem între timp alegerile parlamentare, după aceea, sigur, se intră în logică alegerilor prezidenţiale. Sper să se facă o campanie în contextul şi în spiritul legii, pentru ca informaţiile să ajungă la cetăţeni, astfel încât deciziile să fie raţionale. Eu cred că acum fondul de bază al României, în condiţiile în care candidaţii care reprezintă această perspectivă ştiu să acceseze aceste bazine (acest fond), este o opţiune euroatlantică şi pro-democraţie, fără că asta să însemne că este o majoritate extrem de largă. Dar eu cred că este o majoritate suficient de largă, dacă ştii să o accesezi bine.
AGERPRES: Ce credeţi că s-ar putea întâmpla în politică şi în societatea românească în general dacă viitorul preşedinte al României va fi Călin Georgescu?
Daniel David: Este foarte greu şi complicat de spus ce ar fi dacă ar câştiga domnul Georgescu, fiindcă, până la urmă, noi nu avem un regim prezidenţial, avem totuşi Parlamentul, avem Guvernul, avem partidele implicate, suntem în nişte structuri euroatlantice unde respectăm nişte reguli. Dar sigur că preşedintele are şi el forţă şi, considerând bazinele de susţinere a domnului Georgescu, s-ar putea să fim în situaţia în care sincronizarea instituţională euroatlantică să fie modificată prin logici antisistem şi mai „autohtoniste”. Eu cred că multe lucruri trebuie să le clarificăm pe parcursul dezbaterilor prezidenţiale, astfel încât să putem răspunde mai informaţi la o astfel de eventualitate.
AGERPRES: Găsiţi asemănări între rezultatul primului tur al alegerilor prezidenţiale din România şi situaţii similare din ţară şi/sau străinătate, din istoria recentă sau mai îndepărtată?
Daniel David: Nu îmi vin acum în minte situaţii foarte similare. Cred că marea surpriză a fost că reprezentanţii celor două mari partide, PSD şi PNL, n-au intrat în turul doi (mai ales domnul Ciolacu). Nu e o surpriză mare că aceşti candidaţi antisistem şi mai autohtonişti au avut scoruri bune, iar unul a prins turul doi. Surpriza este poate că n-a fost domnul Simion, ci domnul Georgescu, iar asta, aşa cum am mai spus, cred că vine din acele anchete sociologice care nu au luat în calcul o serie de variabile neobişnuite, despre care am discutat mai sus.
AGERPRES: Aveţi un mesaj pe care să-l transmiteţi acum, românilor, ca rector, ca psiholog, ca persoană publică?
Daniel David: Cred că profilul meu public este destul de clar, fără echivoc. Respectând opţiunile democratice ale altora, eu, ca persoană şi ca rector, am un angajament clar euroatlantic şi pentru democraţie! Aşadar, recomand tuturor românilor, pentru care contează oarecum ce cred şi eu, să voteze raţional pentru opţiunea noastră euroatlantică şi pentru democraţie, atât la alegerile parlamentare cât şi la alegerile prezidenţiale. Iar această opţiune se va vedea şi se vede foarte clar în dezbaterile care au loc, care vor avea loc şi în programele care au fost împinse în faţă de partidele care participă la alegeri şi de candidaţii la preşedinţie. AGERPRES
