În perioada 17-20 octombrie 2024 s-a desfășurat Conferința Națională de Farmacoeconomie și Management Sanitar (CNFMS), aflată la a XI-a ediție, organizat la Complexul ANA HOTELS din Poiana Brașov. 

Evenimentul a fost organizat de UMFST „George Emil Palade” Târgu Mureș – Disciplina de Sănătate Publică și Management, împreună cu Asociația SURYAM și a adus împreună principalii actori din sistemul sanitar românesc și din regiune.

Ediția a XI-a a CNFMS a beneficiat de sprijinul unor parteneri de prestigiu din industria farmaceutică, tehnologică și din domeniul sănătății, printre care:

Asociații și consorții

  • ISPOR Romania, Societatea Romana de Farmacoeconomie,  ARPIM (Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente), OSMR (Organizația pentru Sănătate Mintală și Reintegrare)

Companii farmaceutice, producători si distribuitori de medicamente si de dispozitive medicale

  • Novartis, Roche, MSD, CSL Vifor,  Merck,  Sanofi, AbbVie, Viatris, Bristol Myers Squibb, Sandoz, Servier, Sobi, Gilead, UCB, Ipsen, Boehringer Ingelheim, Pfizer, Swixx Bio Pharma, Remedia, Alliance Healthcare

Tehnologie și consultanță

  • Infoworld, BD Rowa, Hospital Consulting, Syreon Research România, Digisign, NeoPrivacy, Medicode, Farmacia Socială, CREST

Acești parteneri au contribuit la succesul evenimentului, susținând dezbaterile și activitățile care au avut loc în cadrul conferinței.

Participare și program

Conferința a reunit peste 300 de participanți, incluzând:

  • Directori de unități spitalicești și clinici medicale,
  • Reprezentanți ai instituțiilor publice de sănătate (CNAS, MS, Parlament, ANMCS, ANMDM etc.),
  • Cadre universitare, experți și consultanți în sănătate,
  • Companii farmaceutice și furnizori de medicamente, dispozitive medicale si echipamente medicale.

Programul a inclus dezbateri, sesiuni paralele, cursuri și prezentări. Printre temele abordate s-au numărat:

  • Educația în economia sanitară și management: adaptarea curriculei academice la cerințele pieței, programe de master și colaborări interinstituționale;
  • Evoluția pieței farmaceutice și implementarea contractelor de tip cost-volum;
  • Health Technology Assessment (HTA) și noutățile legislative europene;
  • Reforma finanțării spitalelor și optimizarea costurilor, cu soluții pentru eficientizarea activității spitalelor;
  • Managementul calității și siguranța pacienților;
  • Resursele umane în sănătate: criza specialiștilor, eficiența structurii de personal, necesitatea reformelor în normare și salarizare.

Concluzii principale

În urma desfășurării celei de-a XI-a ediții a CNFMS, au fost discutate mai multe probleme și soluții, cele mai importante concluzii fiind prezentate în continuare:

1. Educația în economia sanitară și în management sanitar

  • Există o nevoie urgentă de formare specializată pentru profesioniștii din domeniul sanitar, mai ales în economie sanitară și management.
  • Programele de scurtă durată și cele de masterat sunt insuficiente raportat la cerințele pieței, fiind necesară și o adaptare a curriculelor academice.
  • Colaborarea între instituții educaționale, autorități și mediul privat este esențială pentru a răspunde provocărilor din sistem.
  • Educația continuă pentru personalul de conducere din spitale și clinici reprezintă un instrument-cheie pentru creșterea calității deciziilor și eficienței.

2. Finanțarea sistemului sanitar

  • Lipsa resurselor financiare este mai degrabă o problemă de alocare și utilizare ineficientă decât de deficit de fonduri.
  • Modelele actuale de finanțare, precum contractele cost-volum, necesită analize detaliate și reglementări clare pentru a fi utilizate mai eficient.
  • Reforma finanțării spitalelor, inspirată din modele precum cel din Ungaria, ar trebui să includă mecanisme transparente de măsurare a costurilor pe pacient și standarde uniforme.

3. Resursele umane din sănătate

  • Se observă un dezechilibru geografic și structural al resurselor umane:
  • Specialiști insuficienți în unele regiuni sau specialități (de exemplu, ATI, oncologie).
  • Excedent în alte domenii, ceea ce indică o planificare deficitară a resurselor umane.
  • Programul de rezidențiat trebuie să fie revizuit pentru a răspunde nevoilor reale ale sistemului sanitar.
  • Este necesară atragerea tinerilor către zone defavorizate, prin stimulente financiare și non-financiare.

4. Calitatea și siguranța în spitale

  • Managementul calității în spitale necesită o atenție mai mare, inclusiv din perspectivă juridică și managerială.
  • Siguranța pacienților rămâne un punct vulnerabil, iar îmbunătățirea proceselor interne este o prioritate.
  • Lipsa de standardizare a unor proceduri administrative și medicale conduce la ineficiență și riscuri suplimentare.

5. Health Technology Assessment (HTA)

  • România trebuie să alinieze metodologia HTA la standardele europene, facilitând adoptarea noilor tehnologii și medicamente.
  • Evaluarea impactului costurilor trebuie să fie inclusă în toate etapele decizionale.

6. Programe și proiecte inovatoare

  • Proiectele de succes implementate în spitale din România (de exemplu, reducerea costurilor prin digitalizare sau managementul deșeurilor) pot fi replicate la nivel național.
  • Studiile comparative între România și alte țări din regiune oferă modele utile pentru adaptarea unor practici eficiente.

7. Provocările financiare și administrative

  • Spitalele se confruntă cu costuri extreme în cazul pacienților critici, ceea ce necesită un sistem de compensare mai bine reglementat.
  • Administrația sanitară are nevoie de creșterea capacității administrative la toate nivelurile, inclusiv prin programe de formare a liderilor din sănătate.

Recomandări și direcții viitoare

  1. Crearea unor platforme de dialog permanent între autorități, universități, spitale și sectorul privat.
  2. Investiții în formarea resurselor umane și în infrastructura spitalicească.
  3. Implementarea unui mecanism de feedback la nivel național, care să urmărească eficiența utilizării fondurilor publice și impactul politicilor de sănătate.
  4. Adoptarea unei strategii naționale de atragere și retenție a personalului medical.
  5. Consolidarea unor parteneriate internaționale pentru schimb de bune practici.

Impact și perspective

Evenimentul a reconfirmat importanța dialogului intersectorial și colaborării dintre autorități, universități, spitale și sectorul privat pentru identificarea soluțiilor optime în fața provocărilor din sănătate.

Urmatoarea editie a CNFMS va avea loc in perioada 15-19 Octombrie 2025.

CNFMS 2024 a demonstrat că schimbul de experiență și implicarea activă a tuturor părților interesate sunt esențiale pentru îmbunătățirea sistemului sanitar din România.