Materialul următor are ca scop observarea dezbinării populației în urma primului tur al alegerilor prezidențiale și nu susține niciuna dintre părți. Duminică au avut loc alegerile pentru primul tur la prezidențiale, iar cu toții știm ce s-a întâmplat. Marcel Ciolacu, candidat din partea PSD, preconizat să intre în turul 2 de către toate exit-poll-urile, s-a trezit pe locul al treilea, depășit de candidata USR, Elena Lasconi, cu 2.742 de voturi, iar pe primul loc se află Călin Georgescu, candidat independent, a cărui victorie neașteptată a stârnit un val imens de controverse și proteste. Ca urmare a înfrângerii, atât Marcel Ciolacu, cât și Nicolae Ciucă și-au anunțat demisia din fruntea partidelor PSD, respectiv PNL. Pentru social-democrați este o premieră să nu-și trimită candidatul în turul al doilea.
Dacă la alegerile locale din 9 iunie majoritatea tinerilor nu erau la curent cu atribuțiile instituțiilor pe care le votau și mergeau la vot doar pentru a merge, alegerile prezidențiale s-au bucurat de un interes mai palpabil. În continuare, mulți nu știau exact ce votează. Totuși, după surpriza intrării candidatului Călin Georgescu, mulți au început să se intereseze, principala sursă fiind conturile de știri de pe rețelele de socializare. S-au organizat mai multe proteste, opiniile sunt împărțite, iar alegerile din România urmează, de această dată, un model Trump-ist, în care oricine va ieși câștigător în turul al doilea o va face prin dezbinare, nu prin unitate.
Călin Georgescu și-a făcut campania pe rețelele de socializare, în special pe TikTok, susținând că a investit 0 fonduri în campanie, deși audiența generală crede că aceste afirmații nu sunt adevărate, rețeaua TikTok fiind notorie pentru lipsa de transparență. Unii susțin că acesta a profitat de algoritmi printr-o rețea de conturi false sau boti (conturi create de roboți în număr mare pentru a influența popularitatea unui material online, printre altele), dar susținătorii candidatului sau cei care privesc cu un ochi critic la propaganda anti-Georgescu, ce a explodat în ultimele 3 zile, au dat replicile următoare:
„Și ce dacă a cumpărat boţi și a devenit viral prin alte mijloace? Toate partidele plătesc în presă să apară la televizor, în ziare și în postările agențiilor de presă. Se vede clar că românii sunt sătui de presa tradițională în ceea ce privește alegerile. Dacă Georgescu a acționat altfel, asta nu înseamnă că e ceva rău. De ce boicotăm propaganda prin conturi false pentru popularitate, dar nu și pe cea tradițională?”, mi-a spus George, 18 ani, elev.
„Nu sunt neapărat fan al lui Georgescu, dar mi se pare că toate știrile acestea împotriva lui sunt susținute de partidele care au plătit sume enorme și au pierdut lamentabil. Cred că încearcă să-l demonizeze mai tare decât e cazul pentru că sunt frustrați”, crede și Mălina, o altă tânără de 18 ani.
„E ceva cu inteligența artificială, e grav și nu știu ce să cred. Eu sunt în vârstă, am cunoștințe care îl iubesc pe Georgescu și care îl detestă. E foarte dezbinator și e o panică generală, puțini sunt cei care sunt critici și mulți care țin cu dinții de ceea ce cred, fără să realizeze că adevărul e întotdeauna la mijloc”, ne împărtășește o pensionară.
Mediul online abundă în știri anti-Georgescu, spunând că însăși democrația și libertățile noastre sunt în joc. Declarațiile de susținere a criminalilor de război Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu sunt anchetate, precum și aparenta susținere a lui Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, dar și valorile ultra creștine au fost luate cu asalt în presa online, iar proteste au fost organizate în orașe precum Sibiu, Oradea, București, Timișoara, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și altele. Printre sloganurile cele mai populare se observă: ”Nu vrem ca țara să fie condusă de un fascist”, ”Luptăm pentru viitor să nu ne întoarcem în trecut”, ”O țară ca afară, nu o țară legionară”, ”Tinerii vor un viitor, nu votați un dictator”, ”Tinerii strigă în cor, nu vrem un dictator”, ”Iubirea de țară nu e legionară”, ”20% nu ne fură țara”, iar o poză de la revoluția din 1989, cu doi tineri ce țin o pancardă pe care scria ”Copiii noștri vor fi liberi”, urmată de o poză cu cineva ținând o pancardă pe care scrie ”Copiii voștri sunt liberi”, a făcut furori. Aceste proteste au fost descrise în mediul online de un admirator al lui Georgescu, după cum urmează: ”Ați văzut și cine a ieșit în stradă… toți aveau păr colorat, cercei și alte drăcii. Oameni fără niciun Dumnezeu, conservați valorile creștine”, declarație ce denotă clar un regres și merge împotriva dreptului de liber exprimare, pentru care au murit mii de oameni. George Simion declară: ”Nu-i mai trimiteți pe băieții ăia slăbuți la protest. Că este frig, e frig afară și o să răcească la ovare.” Se observă astfel diviziunea între oameni, cauzată de campanie, iar declarațiile de genul sunt exact motivul pentru care se iese în stradă.
Mulți tineri trimit mai departe mesaje și știri despre discursurile naționaliste, pro-ruse, legionare și misticiste și participă la protestele mai sus menționate, în speranța de a-și face vocea auzită. Această manifestare a fost și este în continuare reprimată în spatele scenei. În clasele din școli, tinerii își iau cu asalt colegii care au fost la proteste sau postează mai departe mesajele anti-Georgescu, lăsându-se cu violență și chiar cu sânge. O fotografie cu urme de sânge pe jos, conform căreia un tânăr a fost bătut de un grup pentru că a fost la protest, a circulat pe Instagram, însoțită de mesajul: ”Nu mai am cuvinte, dar țineți minte că cei care au făcut asta sunt votanții lui Georgescu”.
În viața mea personală, am vorbit cu diferite cunoștințe din diferite părți ale țării, liceeni și studenți, care mi-au povestit despre ceea ce se întâmplă în sălile de clasă sau de curs, certuri și violențe, iar profesorii sunt depășiți de situație:
”Colegii strigau slogane legionare, voiau să-l bată pe un coleg care a fost la protest în timpul orei.”
”L-au așteptat în fața școlii după ore. Eu plecasem, dar am auzit a doua zi că l-au bătut zdravăn. Nici nu a venit azi la școală, se speculează că e internat la spital, dar nu se știe nimic sigur. În situația asta mi-e frică să mai zic ceva.”
”Un profesor a ieșit pentru a vorbi la telefon în timpul cursului. Menționase că el o va vota pe Lasconi, iar câțiva colegi l-au susținut. A fost o discuție interesantă, bazată pe opinii, nicidecum un manifest sau o propagandă. După ce a ieșit profesorul din clasă, cei ce l-au susținut au fost înjurați, iar unuia i-a fost aruncat ghiozdanul pe fereastră.”
În acest punct, deja intervine frica. Tinerii simt că le sunt puse în pericol valorile și libertățile și încearcă să se apere. Un mesaj popular între tineri spune: ”Dacă aveți membri de familie, bunici, părinți, prieteni care știți că vor vota cu Georgescu, luați-le buletinele și ascundeți-le, rupeți-le, ardeți-le, faceți ce puteți pentru a vă proteja libertățile.” Mulți dintre aceștia habar nu aveau cine este Georgescu înainte de victoria lui, iar valul mare de informații, atât pro, cât și anti, este copleșitor; astfel, frica menționată are un mediu prielnic de a crește.
”Nu îmi place de Lasconi, dar mi-e frică să iasă Georgescu, așa că o voi vota.”
”Vă rog, nu Georgescu, nu susțineți fascismul.”
”Acum ca niciodată, ne aflăm la răscruce. Nu credeam că se va ajunge așa, cred că nimeni nu se aștepta. Faceți-vă vocea auzită, luptați acum pașnic, să nu ajungem la vărsare de sânge, cum au făcut-o părinții și bunicii noștri.”
”Nu-mi vine să cred că, în 2024, suntem atât de împinși să comparăm situația noastră cu cea de la Revoluție. E halucinant. Cum am ajuns aici?” sunt doar câteva dintre declarațiile tinerilor.
Ce ne rămâne de făcut este ca fiecare să-și valorifice puterea prin vot, în turul al doilea. Dacă până acum era plauzibilă zicala lui Caragiale, care are mai bine de 130 de ani: ”(…) dar vorba e, eu alegător… eu cu cine votez?” de această dată toată lumea știe pe cine va vota, fie din frică, fie din credință. În ceea ce privește parlamentarele, îndemnul meu e să ieșiți la vot, susțineți pe cine considerați, iar dacă nu vă place de niciunul, țineți minte că un vot anulat înseamnă mult mai mult decât un vot neexprimat.
Text: Furnea Mihai (elev, 18 ani)
Foto: Pintrest