Băndenii sunt români, maghiari şi romi, în proporţii apropiate, ceea ce îi dă locului un aer de lume pestriţă, tradusă pe limba fiecăruia în culoare şi surprize la fiecare pas pe care îl faci pe-aici. Mozaicul locului este pitoresc prin înseşi numele câtorva din satele ce îl întregesc: Drăculea Bandului, Mărăşeşti, Ţiptelnic, ori Valea Rece.
Acum vreo 200 de ani, pe hodaia din Fânaţe păşteau vacile şi oile. Era un teren „arător”, cu drum chiar lângă el, pe unde trecea un alai de nuntă. S-au auzit bubuituri mari din cer şi s-a cutremurat pământul, după care un foc mare a cuprins toate părţile acestea şi alaiul a dispărut. Apoi, „s-o răsădit” lacul, după căderea a ceva mare din cer. Datorită acestei legende, unii spun că Bandul găzduieşte, între hotarele lui, singurul lac din Europa care ar fi de origine meteoritică. Dacă teoria s-ar confirma ştiinţific sau legenda s-ar promova corespunzător, Iștan-Tăul ar fi unul dintre magneţii turistici ai României. „Lacul lui Dumnezeu”, ori „Tăul fără fund”, are patru hectare şi o legendă mare cât apele lui.
Nu departe, dar tot în Fânaţe, am găsit un lac ce spune poveşti la fel de frumoase. Este mai nou decât Iștan-Tăul, dar atrage oameni iubitori de peşte. Şi au aicicrap, caras, lin, fitofag dar şi şalău. Fânaţele nu puteau să nu mai spună însă o poveste. Aşa am aflat că aici trăieşte bine şi un somn, spre doi metri. Unul singur.
Noi am primit, în bucuria unei întâlniri cu oameni frumoşi la chip şi la suflet, un
CRAP RONDELE LA CEAUN
Se ia crapul şi i se scot măruntaiele. Orice peşte pe-aici se spală de la coadă la cap, ca să se împlinească ritualul curăţeniei bucatelor alese.
Se taie rondele de două degete şi se dă cu sare şi piper.
Între timp, facem focul la ceaun şi încingem acolo o untură de porc, pusă destulă cât să acopere peştele.
Aruncăm crapul, care e gata când pare a fi rumenit şi când bucăţile din el se ţin una de alta. Dacă nu e făcut, ştim. Pentru că la întorsul cu lingura de lemn, dă semn că s-ar rupe. Nu trebuie să stea mai mult de jumătate de ceas la făcut, timp măsurat în împlinirea mămăligii şi al mujdeiului, care se face simplu, doar din usturoi frecat cu ulei şi sare, plus un strop de apă cu bulbuci.
INGREDIENTE:
- 1 crap;
- câteva linguri de untură de porc;
- făină de mălai;
- 5 căţei de usturoi;
- 2 linguri de ulei;
- sare;
- piper.
ISTORIE CU GUST este primul album gastro-turistic din istoria judeţului Mureş, în care fiecare localitate are pagina ei. Este ca o carte de identitate, în care identifici o parte din ceea ce eşti tu. Dacă acum locuieşti în oraş, dar te-ai născut la ţară, sigur îţi găseşti în carte locul de unde ai plecat. Dacă n-ai nicio treabă cu viaţa de la sat, în mod sigur ai rude care stau acolo. Vei găsi exact localitatea unde trăiesc oamenii pe care îi iubeşti. Dacă eşti pasionat pur şi simplu de gătit, în carte vei găsi o multitudine de gusturi, care te vor atrage în mod sigur, chiar dacă nu eşti un adept al bucătăriei tradiţionale. Pentru că e bine să ştim de unde venim…
„Istorie cu gust” realizează o grupare subiectivă, agreată cu specialişti în etnografie, a celor 102 localităţi ale judeţului Mureş, în 10 zone etnografice. Proiectul relatează, în fotografii şi
texte, ingredientele şi metoda de preparare a celor mai vechi reţete ardeleneşti din judeţul
Mureş, completate de elemente de tradiţie locală, asigurând prezenţa tuturor comunităţilor
etnice şi a zonelor geografice reprezentative ale judeţului.
Practic, fiecărei localităţi îi revine o pagină sau două, în care elementul central este fotografia reţetei specifică locului, realizată de Adela Şipoş, completată cu povestea oamenilor de aici, pe care ei înşişi o aduc în faţa lumii.
În fiecare număr de vineri, în Cuvântul liber puteţi degusta din bunătăţile mureşenilor, iar detalii despre proiectul E14 SAGA COMMUNICATION BOUTIQUE găsiţi pe www.istoriecugust.ro , unde puteţi comanda şi cartea, care în două zile ajunge la dumneavoastră.
Sergiu Zereş