Rămâne, în timp, ca invincibile argumentum, Cuvântarea de comemorare a lui Avram Iancu la împlinirea a 100 de ani de la naştere, rostită de Primarul dr. Emil A. Dandea ( primar al Târgu Mureşului în perioada 1922-1926 şi 1934-1937)în şedinţa Comitetului Administrativ al Municipiului Tg.Mureş.
În Cuvântare sunt rememorate împrejurările în care Avram Iancu ajunge la Târgu-Mureş, citând din ziarul Magyarotszag es a nagyvilag despre anul 1845, când Avram Iancu solicită guvernului din Cluj să fie primit ca practicant, fiind însă respins pe motivul că „nu era nobil, nu se ştia nici încovoia, nici linguşi.” Ori, subliniază Dandea, „pe figura lui înaltă şi pe faţa lui superbă, bărbătească, se oglindea timbrul acelei conştiinţe pe care singură convingerea meritelor o poate da”. Astfel, ajunge Iancu cancelist la Tabla Regească din Târgu-Mureş, cu scopul de a se pregăti pentru „censura de advocat”. Erau, după Istoria lui Papiu Ilarian, mulţi tineri români la Târgu-Mureş, pregătindu-se pentru censură, „dar atâţi români nu au fost niciodată ca în 1848” , anul în care fiecare s-a îndreptat spre locul naşterii „să lumineze şi să însufleţească poporul”, Avram Iancu adâncindu-se în Munţii Abrudului „spre a-şi începe calea de glorie şi mucenicie.”
Cuvântarea primarului Dandea nu e doar pagină de elogiu aniversar. Înţelegându-i lui Avram Iancu în detaliu ceea ce Lucian Blaga numea dumnezeiasca conştiinţă a idealului, Dandea adoptă modul de abordare al istoricului, prin lărgirea cadrului tematic, prezentarea cronologică a evenimentelor, a semnificaţiilor şi a cauzelor acestora. La Târgu-Mureş începuse sinistrele tribunale de sânge, prin care femei şi bărbaţi, bătrâni şi copii erau maltrataţi sau spânzuraţi. A fost măcelărit de cetele secuieşti, după prof. Traian Popa, autorul celei mai documentate monografii Târgu-Mureş, avocatul Florian Micaş , la fel au fost executaţi Alexandru Ţicudi, feciorul protopopului din Ţicud, Vasile Pop din Nazna, tribunul Avram Precup. În Târgu-Mureş şi-a aflat tragicul sfârşit „cea mai măreaţă figură revoluţionară a ţinuturilor mureşene”, Constantin Romanu Vivu, prefectul Legiunii XII, care a organizat şi comandat 104 sate ale Câmpiei Transilvaniei. Cuvine-se , spunea primarul Dandea, să eternizăm la Târgu-Mureş memoria acestor mucenici ai neamului şi să reţinem, gândind la jertfa lor, că din Târgu-Mureş „s-a năpustit Iancu ca o furtună în munţii lui şi din munţi de-a dreptul în istorie” , lăsându-ne învăţământ istoric sortit să treacă în patrimoniul moral al fiecăruia dintre noi şi al naţiunii noastre; spre a fi vrednici moştenitori ai eroului, preluându-i geniul faptei.
Pe fiul de moţ, sobru şi tăcut, dar cu sângele clocotitor, cu sufletul nobil şi temperament de erou, Primarul Dandea îl vedea ca pe eroul izbăvitor, simţind pulsaţia istoriei, „neabătut din drumul de care a fost convins că e singurul prin care poporul său poate vreodată fi mântuit”, lăsându-şi liberă firea de român, nu prin „ideologii îmbătătoare” , ci prin curaj de acţiune, perseverenţă şi îndârjire. În perpetuarea tradiţiilor şi a caracterului Iancului, Emil A.Dandea aşeza înfăptuirea aşteptărilor naţional-economice, eliberarea (dezrobirea) economică şi morală ca drept sfânt la viaţă prin devotament neclintit. „Generaţia noastră este chemată să înfăptuiască libertatea economică şi morală” deodată cu unirea desăvârşită şi emanciparea de sub vechi prejudecăţi, având ca arme, mai puternice ca tunurile, vlaga strămoşească şi bravura aprigilor moţi ai lui Iancu.
Cuvântarea Primarului Dandea se constituie într-un adevărat program civic menit să realizeze ca postulate naţionale unirea sufletească, dezrobirea economică-materială, culturalizarea, aşezarea poporului român în toate drepturile ce i se cuvin. Erau postulate pe care toţi cărturarii neamului, alături de M.S. Regele şi IPS Mitropolitul Primat al României le-au evidenţiat la serbările prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la naşterea lui Avram Iancu, despre care Dandea avea cunoştinţă, citându-le şi preluându-le mesajul, la fel întregindu-şi parcursul său ideatic, în Cuvântarea la care facem referiri, cu pagini din G. Bariţiu, O.Goga, N. Iorga, Al.P.Ilarian, Axente Sever ş.a.m.d. despre încrederea în puterea de viaţă care să nu amorţească acţiunea şi împlinirea actelor de dreptate care au întârziat prea mult în vitregia vremurilor.
Pentru Emil A. Dandea, Craiul Munţilor e izvor „de fapte şi iar fapte”, lăsând testamentar cuvintele : „Domnilor vorbiţi înainte, eu plec în munţi şi fac revoluţie”. Pentru Dandea, preluând tâlcul acestor cuvinte, munţii însemnau locul de trudă şi de demnitate al fiecăruia, iar revoluţia fapta românească prin care să se poată recuceri definitiv Târgu-Mureşul, „colţul de lume” hărăzit de pronia cerească.
În aceeaşi şedinţă a Comitetului Administrativ al Municipiului Târgu-Mureş, Emil A. Dandea propune, printre altele, ca „unul din vitraliile (fereastra mare) din această sală festivă a primăriei să fie împodobit cu figura lui Iancu”, la fel „să se dispună pictarea unui tablou al lui Iancu, care apoi va fi aşezat într-o sală a Primăriei sau, dacă am reuşi să obţinem o lucrare de artă, în pinacoteca din Palatul Cultural”.
Propunerile au fost primite cu aclamaţii, după cum consemna publicaţia „Oraşul” nr. 20 din 1924.
Cum sunt întâmpinate în ANUL AVRAM IANCU propunerile Primarului Emil A. Dandea? Trecerea timpului nu poate fi o piedică, dimpotrivă îi validează Primarului gândul de bine, verificându-ne nouă, celor de azi, vorba şi fapta; apreciindu-i lui Dandea ţinuta intelectuală şi umană, priceperea şi voinţa, onoarea şi discursul pătrunzător.
Reprezentanţii de acum ai administraţiei locale (subsemnatul a adresat şi o Scrisoare deschisă în acest sens), desigur îi vor apăra Eroului aura istorică, preluându-i geniul faptei, şi fostului Primar Emil A. Dandea arderea în numele obştei. Căci, o spunea tot Dandea, trebuie să prăbuşim tot ce stă în calea cauzei drepte.
Prof. dr. Valentin Marica
Cetăţean de onoare al Municipiului Târgu Mureş