Pentru epoca modernităţii se investighează contribuţia clericilor români la evoluţia politică şi culturală a Transilvaniei şi Ungariei, activitatea lui Ioan Maiorescu (fostul Trifu, care şi-a schimbat numele după cel al unui prestigios înaintaş), Titu Maiorescu („personalitatea nucleară a spiritualităţii româneşti din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX lea”, Eugeniu Nistor), dar şi descendenţíi spiritualităţíi maioresciene, personalitatea lui Titu Maiorescu şi cea a lui Mihai Eminescu, respectiv cea a lui George Coşbuc şi traducerile lui din limba latină. Pe ansamblul volumului se poate constata tratarea istorică nuanţată şi pertinentă.
Opera şi personalitatea lui Lucian Blaga, domeniu atât de apropiat autorului, se ilustrează în volum prin relevarea tratării de marele gânditor a conştiinţei filosofice, dar şi a „metodei culturale” blagiene, în cunoştere şi creaţie, dar şi comentariile privitoare la teoria blagiană a cunoaşterii, aparţinând lui Nicolae Bagdasar, valoros istoric al filosofiei. Din vasta listă de publicaţii eseistice ale lui Eugeniu Nistor, trecem câteva în revistă, cu evaluările care le însoţeau. Pentru lucrarea Conceptul de spaţiu mioritic (ediţii în 2007 şi 2022) a primit „Premiul Vasile Conta” al Academiei Române, pentru Lucian Blaga filosof al culturii (ediţii în 2012, 2024) a primit „Premiul special al Academiei Române” la Festivalul Internaţional Lucian Blaga, Sebeş-Lancrăm (în anul 2012), pentru Lucian Blaga – filosofie şi destin (ediţii în 2019, 2020, 2021 ), a fost răsplătit cu „Diploma de excelenţă a Institutului de Filosofie şi Psihologie al Academiei Române”. Lucrarea privind filosofia culturii a fost tălmăcită în limba italiană de traducătorul Fabio Melano (în anul 2020) şi în limba spaniolă de traducătorul Gheorghe Vinţan (Madrid, 2024). Între lucrările recente de eseistică trebuie menţionate şi Prolegomene la Trilogiile lui Lucian Blaga. O expunere analitică a sistemului de gândire (2018) şi Studii şi eseuri de filosofia culturii (2018).
În finalul volumului pe care l-am recenzat menţionăm pentru perioada contemporană exegeza operei filosofice a lui Constantin Rădulescu-Motru în perioada regimului comunist, ca şi referirea la conceptele şi structurile de idei în filosofia lui Constantin Noica (într-o schiţă recapitulativă), dar şi menţionata contribuţie la gândirea românească a filosofului Nicolae Bagdasar. (Va urma)
Prof. dr. NICOLAE VICTOR FOLA