Barometrul de Consum Cultural 2023, publicat săptămâna aceasta, oferă o analiză detaliată a comunităţilor de consum cultural din România şi a impactului acestora asupra societăţii, evidenţiind atât trenduri pozitive, cât şi provocări.
La nivelul consumului cultural public, frecvenţa vizitării obiectivelor cu relevanţă culturală a crescut accelerat: 67% dintre respondenţi au vizitat monumente istorice şi situri arheologice cel puţin o dată pe an în 2023, faţă de 59% în 2022, iar 45% au vizitat un muzeu, o expoziţie sau o galerie de artă cel puţin o dată pe an în 2023, faţă de 30% în 2022. Procentul respondenţilor care în 2023 au mers cel puţin o dată pe an la bibliotecă pentru a împrumuta cărţi (20%) este similar procentului respondenţilor care au participat cel puţin o dată pe an la un târg de carte (16%). Concomitent însă, participarea la evenimentele specifice artelor spectacolului, în afara festivalurilor, rămâne scăzută: doar 25% dintre respondenţi au mers la cel puţin un spectacol de teatru, iar 24% la cel puţin un spectacol de muzici culte în 2023.
Între activităţile culturale din spaţiul public, de remarcat este faptul că peste 50% dintre tinerii cu vârste între 18 şi 35 de ani au participat cel puţin o dată în 2023 la festivaluri de muzică, iar 40% au participat la festivaluri gastronomice. Aproximativ 20% dintre tineri au participat în 2023 la festivaluri de filme şi de teatru, iar 15% la festivaluri de literatură.
Datele furnizate în Barometrul de Consum Cultural 2023 arată că, la nivelul comunităţilor de consum cultural identificate în societatea românească, un sfert din populaţie constituie publicul receptiv la cultură în spaţiul public, iar la polul opus, jumătate dintre participanţii la studiu nu au contact direct cu ceea ce presupune consumul de produse culturale sau artistice.
Studiul Barometrul de Consum Cultural 2023 se bazează pe un sondaj de opinie realizat de operatorul Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), în perioada septembrie – octombrie 2023, pe un eşantion reprezentativ naţional pentru populaţia de 18 ani şi peste. Volumul aproximativ al eşantionului este de 1035 de persoane, cu o eroare maximă de +/-3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, pe un eşantion simplu, aleatoriu, prin generarea de numere de telefon cu format valid pe teritoriul României, prin metoda RDD (Random Digit Dialing).
(Sursa foto: pexels)
Sanda Viţelar