În urmă cu vreo şase-şapte ani, conducerea de pe atunci a UDMR Târgu Mureş a fost schimbată pentru că pactizase cu Dorin Florea. Asta li se reproşa liderilor de la Târgu Mureş şi, în consecinţă, acum patru ani echipa de consilieri UDMR din municipiul reşedinţă de judeţ a fost înlocuită în întregime. S-a schimbat garnitura şi, odată cu ea, „s-a schimbat placa” în oraşul de pe Pocloş. Mai mult, în ultimii patru ani, conflictele dintre noua conducere a oraşului şi „săgeţile” vechii găşti au fost la ordinea zilei, iar plângerile penale şi circul făcut de susţinătorii celor care au pierdut în 2020 accesul la vistieria oraşului au fost sarea şi piperul unei politici locale aproape inexistente. Ceea ce a mai dezmorţit, din când în când viaţa tristă de aici au fost răfuielile legate de modul în care administraţia Soos a ales să se ocupe de cosmetizarea urbei, preferând mai degrabă oraşul „mai pe natural”, neepilat şi fără manichiura făcută…
Şi a venit campania electorală din vara acestui an. Şi lumea a votat. Ca şi cum bătălia era pur şi simplu între a menţine pick-up-ul cu placa schimbată astfel încât maneliştii să nu revină la putere şi să umple din nou oraşul cu mirosul trecutului. Nu au contat celelalte soluţii. S-a mers doar pe alb şi negru. Pardon, pe verde împotriva portocaliului câcăniu. Iar numărătoarea voturilor, contestată sau nu, validată definitiv, a venit să confirme că placa a fost schimbată ireversibil. Fără a oferi însă majoritatea care să menţină acul pe discul de vinil.
Şi, uite aşa, am ajuns marţi să vedem imaginea pe care mulţi o credeau imposibilă, aceea în care fostul viceprimar şi consilier personal al lui Dorin Florea, trecut la final de legislatură din Pro România la PSD, recte Claudiu Maior, să stea în umbra UDMR, bucuros că a reuşit să-şi trimită, deocamdată, omul în noul Executiv al oraşului. Un Claudiu Maior care susţine UDMR. Şi pe Soós Zoltán. Altfel spus, în urma negocierilor, „pentru binele oraşului”, după patru ani „de foame” majoritatea este dată, cel puţin deocamdată, de cei care se urau până pe holurile DNA şi înapoi. Doar atât că de data asta e cu UDMR deasupra. Mai exact, cei care s-au lipit ca marca de plic sunt oamenii trecutului, cei care nu ar fi trebuit să primească oraşul înapoi din mâinile celor care abia îl recâştigaseră acum patru ani. Cel puţin dacă am fi luat de bune mesajele cu care UDMR a reuşit să bage 10 oameni în CL Târgu Mureş, număr insuficient însă pentru a putea hotărî de unii singuri soarta oraşului pentru următorii patru ani. Însă ei au optat pentru un partener istoric. PSD. Ca şi cum sunt siguri deja că PSD va câştiga alegerile parlamentare. Sau încercând să o anticipeze. Asta deşi soluţii ar fi fost. Prima ar fi fost să amâne verdictul. Însă miza e prea mare, iar „prietenul la nevoie se cunoaşte”. UDMR ştie vorba asta. Şi, au ales. Deşi cel puţin două partide se declaraseră, de asemenea, în vară, împotriva revenirii lui Dorin Florea şi a echipei sale la butoanele oraşului. PNL pe care fostul primar a vrut chiar să îl preia cu forţa la un moment dat, dar şi POL care îşi avea întreaga temelie construită pe lupta împotriva lui Dorin Florea. Însă, se pare, că orgoliile din cele două tabere, sau neştiinţa într-ale politicii, au împins UDMR la „soluţia imorală”. Bine, la asta am putea adăuga inclusiv faptul că, în perspectiva alegerilor din 1 Decembrie, cele două partide de care vorbim nu au sau nu pot renunţa la nici un vot în favoarea UDMR. Astfel că soluţia adoptată pe repede înainte, deşi considerată drept trădare atât de unii cât şi de alţii, este de fapt o soluţie de tipul „win-win” despre care am scris deja cu câteva luni în urmă. Aşadar suntem în punctul în care PSD a câştigat, deşi a pierdut când l-a susţinut pe Dorin Florea. Aproape inexistent la nivel de municipiu Târgu Mureş, partidul poate bifa, a şi făcut-o de fapt prin liderul Horea Soporan, că revine în Executiv, are un viceprimar şi cel mai important grup de consilieri după cel al UDMR. Asta în timp ce Uniunea şi-a instalat viceprimarul, grăbit să treacă de la CJ în Primărie, şi se poate baza permanent pe o majoritate simplă dată de cel puţin trei din cei şase aleşi din tabăra PSD, dar, de ce nu, pe o majoritate calificată dată de toţi cei şase social-democraţi atâta vreme cât liderul autointitulat al grupului PSD, fostul peremist, pedist, aldist, penelist şi proromânist, poate controla din umbră activitatea viceprimarului, a acelui viceprimar care, în ultimul an din mandatul trecut, „a ajutat” să treacă Bugetul propus de Soós Zoltán atunci când liberalii, parteneri de coaliţie ai UDMR, au decis „să-l trântească” pentru a-i da o lecţie primarului şi echipei Uniunii. Aşadar sunt mulţi câştigători în urma negocierilor, am zis-o deja săptămâna trecută, purcoiul de bani, bugetul de anul viitor, abia aşteaptă să fie cheltuit, iar oraşul rămâne pe mai departe ca o pradă în faţa celor care nu au reuşit până acum decât să ne arate că politica nu este nimic altceva decât arta negocierii pentru a ajunge la bani şi putere. Doar promisiunile liderilor celor două partide mai lasă loc de aşteptări pentru anii ce vor veni. Iar răspunsul la întrebarea: vor urni oraşul spre drumul bun?, este cel pe care cred că îl aşteptaţi cu toţii. În timp ce Dorin Florea aşteaptă să fie uns prefect. Eu rămân pe tuşă, observator, cu punga de popcorn în mână, pentru că opoziţia promite să facă show. Pentru că nu a reuşit să preia puterea. La fel cum s-a întâmplat şi în ultimii patru ani. Şi nu va arunca prosopul prea repede, chiar dacă jocurile au fost făcute. Părerea mea. Iar dacă înţelegerea pică şi PSD se rupe de „oamenii trecutului” rămâne să vedem ce va pierde, căci, în situaţii similare, PRM, pe vremuri, a pierdut vasul de toaletă, iar PNL centrala termică. Vă amintiţi, nu?!
Adrian Armand Giurgea