Ziua Mondială a Diabetului este marcată în fiecare an pe data de 14 noiembrie, pentru a atrage atenția asupra unei afecțiuni care afectează din ce în ce mai multe persoane, indiferent de vârstă sau stil de viață.
Întreaga lume se confruntă cu o creștere a diabetului zaharat tip 2 datorită occidentalizării modului de viaţă, îmbătrânirii populaţiei, urbanizării, stress-ului, care au drept consecinţă modificări ale alimentaţiei, adoptarea unui stil de viaţă sedentar şi dezvoltarea obezităţii. Până nu demult se știa ca diabetul de tip 1 este cel întâlnit la copii și adolescenți, motiv pentru care se mai numea și diabet juvenil. Astăzi, diabetul de tip 2 este diagnosticat și la copii, deși este o boală specifică adulților. Ambele tipuri de diabet schimbă complet viața copiilor, așadar un motiv în plus pentru a merge la medic pentru consultație și tratament adecvat din timp.
Potrivit unui studiu făcut de Institutul Național de Sănătate Publică, comparând valorile cazurilor de diabet zaharat din fiecare an al perioadei studiate 2012-2021 cu anul 2012, ce reprezintă primul an al studiului, în 2019 creşterea a fost cu 41% comparativ cu 2012, reprezentând 341654 cazuri, ceea ce presupune un efort financiar al sistemului de sănătate considerabil. Cea mai mică creștere comparativ cu 2012 a fost în 2013, și anume 42315 cazuri reprezentând 5.1%.
„Factorii genetici, alături de factori de mediu și autoanticorpi sunt considerați a fi implicați în patogeneza bolii. Din punct de vedere al factorilor de mediu, infecţiile virale din perioada copilăriei sunt considerate un factor modificator al nivelului de glucoză sanguină. Factorii nutriţionali intervin de asemenea în apariţia DZ1. Se consideră că alăptarea naturală la sân a copilului în primele luni de viață oferă protecţie împotriva dezvoltării DZ1, în timp ce o expunere timpurie la laptele de vacă se asociază cu predispoziţie pentru dezvoltarea bolii”, ne spșune dr. Alina Grama, medic primar pediatru la Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, asistent universitar, doctor în științe medicale, medic specialist diabet și boli de nutriție.
Pentru diabetul zaharat tip 1, unde distrucția celulelor insulare este aproape totală și nu există se încearcă imaginarea unor soluții tehnice (biotehnice) complexe pentru a putea înlocui această celulă Beta insulară, cu toate proprietățile acesteia (reactivitate la hiperglicemie, la hipoglicemie, producție rapidă sau lentă de insulină). Soluțiile de succes sunt transplantul de rinicihi, transplantul de celule stem și pancreasul artificial extern.
„S-au făcut progrese considerabile și în dezvoltarea unui pancreas artificial complet automatizat, în scopul simulării cât mai fidele a secreției fiziologice de hormoni pancreatici. Detectarea glucozei, cuplată cu administrarea de insulină și doze mici de glucagon, pentru prevenirea hipoglicemiei, sunt terapii aflate în studiu. Domeniul a evoluat constant de la transplantul de pancreas și insule pancreatice, la eforturi îndreptate către regenerarea celulelor beta și implantarea celulelor beta derivate din celule stem. În mod ideal, vor fi dezvoltate terapii eficiente și accesibile de înlocuire a celulelor beta, care pot fi administrate fără imunosupresie pe tot parcursul vieții”a mai adăugat dr. Alina Grama.
În Clinica de Pediatrie I a Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, există un compartiment de Diabetologie pediatrică în cadrul căruia un număr semnificativ de copii diagnosticați cu Diabet zaharat tip 1 beneficiază prin Programul Național Diabet de sisteme de monitorizare a glicemiei, respectiv de pompe de insulină.
Diabetul este o boală care poate fi prevenită și gestionată eficient prin educație, tratament, controale regulate și un stil de viață sănătos. Prevenția începe cu informarea corectă și cu atenția la semnalele pe care corpul ni le transmite. Mai multe detalii aflați într-un amplu interviu cu dr.Alina Grama, mâine, 15 noiembrie, în Cuvantul Liber
sursa foto Depositphotos
Amalia Vasilescu