“Vă aflați la ferma familiei Crăciun, așa cum îmi place mie să-i spun”. Așa și-a început prezentarea Șerban Spiru Crăciun din Sânpetru de Câmpie. Este ferma familiei sale, o fermă specială, după cum spune chiar el, pentru că este o fermă care ține unită familia. Povestea a început cu mai bine de trei decenii în urmă. “Suntem la a treia generație. Bunicul meu a început cu oile. Acum am ajuns să lucrăm 350 de hectare și să creștem peste 200 de capete de vaci de carne, Angus și metise”, spune Spiru. Specificul fermei s-a schimbat odată cu vremurile, explică tânărul fermier, care e și primar, la al doilea mandat, în comuna sa. “Dinamica fermei s-a mișcat odată cu vremurile, odată cu dispariția forței de muncă, odată cu nevoile pieței, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, când am încercat să excludem anumite verigi care erau imposibil de respectat. Am înțeles tot timpul care sunt provocările și ne-am adaptat”, ne spune Spiru. El este de profesie inginer agronom, absolvent al USAMV Cluj-Napoca, și are un master în agricultura organică obținut tot la universitatea din județul vecin.
Contează capacitatea fermei de a produce profit
L-am întrebat despre mărimea fermei în cifre, însă Șerban mi-a răspuns că mai degrabă contează vigoarea acesteia și capacitatea de a produce profit, de a fi eficientă. “Nu contează atât de mult mărimea, cât contează vigoarea fermei, puterea ei și modul în care putem ajunge la profit și să ne dezvoltăm. Dar să ne dezvoltăm cu cap: să diminuăm riscurile, să facem plusvaloare prin modul de procesare a producției agricole, să ajungem să nu fim descoperiți în fața provocărilor. De exemplu, dacă o multinațională tușește, noi să nu avem de suferit. Să fim autonomi”, explică fermierul, care consideră că aceasta trebuie să fie calea cea mai sănătoasă de urmat pentru a construi o afacere solidă în agricultură și zootehnie.
“Avem patru culturi mari și late”
L-am întrebat pe Spiru ce cultivă pe cele 350 de hectare. “Noi avem patru culturi mari și late. Avem porumb, lucernă, floarea-soarelui și grâu. Fiecare dintre ele ne oferă o anumită stabilitate în momentul recoltării. Grâul este necesar pentru brutăria pe care o deținem. Avem nevoie de grâu și pentru familiile care au teren la noi în arendă, pentru a le oferi arenda, dar și pentru paiele de care e nevoie pentru hrana vacilor. Porumbul are cea mai mare producție de la noi din fermă ca și cantitate. Porumbul ne ajută foarte mult, asigurându-ne banii în timpul toamnei, pe care îi folosim la reînsămânțare și să ne plătim furnizorii. Lucerna este pentru furaj la animale și pentru înverzire, pentru că trebuie să asigurăm la APIA minim 5% înverzire. Respectăm regulile…”, ne explică Spiru. O altă cultură la care acesta a făcut referire este floarea-soarelui, care la rândul ei asigură o oarecare stabilitate financiară.
Spiru spune că seceta din acest an nu a afectat foarte tare culturile din ferma familiei sale: “Nu am resimțit seceta din acest an în mod special față de alți ani. Se spune că un gospodar trebuie să aibă o rezervă de cel puțin șase luni din celălalt an pentru a nu avea emoții în ceea ce privește hrana animalelor”. În acest an, producția obținută la porumb a fost de 9,2 tone la hectar.
În ceea ce privește utilajele din ferma familiei Crăciun, acestea au fost achiziționate în leasing, fără fonduri europene, doar din venituri proprii, iar Spiru susține că sunt foarte eficiente și suficiente pentru a asigura nevoile fermei.
“Brutăria aduce plusvaloare muncii din câmp”
L-am întrebat pe Spiru cum merge brutăria deschisă în 2023. “Am vrut foarte mult să mergem pe calitate, nu pe cantitate. Suntem o brutărie mică, deschisă anul trecut. Vindem aici, chiar la brutărie, în comună, pe bază de comenzi, dar ducem marfă și la magazinul din Piața Cuza Vodă din Târgu Mureș sau la magazine din județele Bistrița-Năsăud și Cluj. Am crezut când am deschis și credem și acum că oamenii au nevoie de produse de calitate. Noi asta facem aici. Produse de calitate”, spune Spiru. El este mulțumit de rezultatul financiar al brutăriei, spunând că a fost un pas înțelept adăugarea unei verigi noi în lanțul de producție agricolă. Brutăria Panesan produce pâine de casă, cozonaci și cornuri cu maia.
Am încercat câte puțin din fiecare și nu pot decât să le recomand cu mâna pe inimă. Acum, că vin sărbătorile de iarnă, cred că pita de la Sânpetru de Câmpie e numai bună pe masa de Crăciun. Nu e nicio reclamă ascunsă, e pe față, așa cum o facem cu mare deschidere pentru fiecare producător mureșean autentic, într-un demers sincer de promovare a valorilor noastre.
“Piața din România nu își permite să cumpere calitatea pe care o producem noi”
L-am întrebat pe Spiru ce rase de vaci de carne crește familia sa, știind că ei sunt cunoscuți pentru rasa Angus. “Sunt și alte rase, metise prin încrucișări cu Angus. Am ales Angus în 2011 pentru că pe vremea aceea era o firmă care își făcea foarte bine treaba pe partea de promovare, de marketing, și am fost și noi prinși de flama Angusului. Între timp ne-am orientat spre Angus roșu. Pentru că suntem în Câmpia Transilvaniei și vara este foarte cald, cu temperaturi foarte mari, la început am avut ceva probleme cu pneumonii la vițeii de Angus negru.
În ceea ce privește vânzarea, Spiru susține că “în fiecare an am avut alt cumpărător. Am încercat să avem o desfacere cât mai constantă și să avem același cumpărător, dar asta e piața”. Ferma din Sânpetru de Câmpie livrează și la export. “Produsul premium pleacă la export, pentru că piața din România nu își permite să cumpere calitatea pe care o producem noi”. La noi, trasabilitatea produsului este foarte clară: noi avem mamele, noi producem vițelul, noi facem partea de creștere, partea de îngrășare și partea de finisare până la momentul abatorizării, când vițelul ajunge la maturitate, atât ca vârstă, cât și ca greutate, adică undeva la 18 luni.
La fel ca și în cazul culturii vegetale, unde prin deschiderea brutăriei familia Crăciun a reușit să aducă plusvaloare culturii de grâu, și în cazul creșterii vacilor de carne, fermierii din Sânpetru de Câmpie se gândesc ca în viitor să realizeze investiții în procesare.
Factorii externi sunt cea mai mare provocare. Nimic nu e predictibil
Spiru spune că nu lipsa forței de muncă este cea mai mare provocare a familiei sale. “Noi nu avem probleme cu forța de muncă, chiar avem un număr suficient de oameni care să muncească și avem o echipă foarte puternică. Știe fiecare să-și facă treaba, fiecare își știe atribuțiile. Nu forța de muncă e provocarea. Factorii externi sunt cea mai mare provocare într-o fermă”, spune primarul din Sânpetru de Câmpie, în timp ce ne arăta anexele tehnice ale fermei. El a explicat ce sunt acești factori externi care pun la încercare afacerea familiei sale: “Nu știm niciodată cu ce preț o să putem cumpăra inputuri, motorină, cât de rapid pot să vină anumite piese de uzură la utilajele agricole, cu ce preț o să vindem cerealele, producția noastră în general. Cred că asta e marea provocare a zilei. Din cauza asta, nimic nu e predictibil. Nu poți să faci un plan de afaceri pe termen foarte lung. Asta e o problemă mare”.
“Se dorește să fim cât mai puțini și cât mai slabi”
Fermierul susține că subvențiile sunt de ajutor, însă nu atât de mare pe cât spun unii. El este de părere că subvențiile vin, la pachet, și cu anumite restricții.
În ceea ce privește relația cu statul român, Spiru spune că statul este un jucător pasiv și că mai degrabă Uniunea Europeană dorește ca fermierii să fie tot mai slabi și că ar fi mai bine dacă s-ar implica mai puțin și ar lăsa crescătorii de animale să se descurce. “Consider că ar trebui regândită poziționarea față de agricultori, față de crescătorul de animale. Crescătorii de animale sunt pe cale de dispariție. Nu sunt adeptul teoriilor conspiraționiste, dar se dorește să fim cât mai puțini și cât mai slabi pentru ca vocea noastră să fie cât mai puțin auzită. Asta, nu neapărat din partea instituțiilor statului, ci mai degrabă ține de Uniunea Europeană. Eu sunt mai tradiționalist și cred că cel mai bun lucru pentru oameni e să-i lăsăm în pace, pentru că oamenii știu ce au de făcut”, a declarat pentru Cuvântul Liber Spiru.
Dragoș Bardoși
