Sighişoara, oraşul medieval din inima României, atrage anual un număr semnificativ de turişti străini, fiind cunoscut pentru arhitectura sa bine conservată şi istoria bogată. Conform datelor recente, în 2023, Sighişoara a fost vizitată de aproximativ 250.000 de turişti internaţionali, ceea ce reprezintă o creştere de 15% faţă de anul precedent.
Statisticile arată că cei mai mulţi turişti provin din Europa, cu un număr semnificativ din Germania, Ungaria, Italia şi Franţa. Turiştii din afara Uniunii Europene, în special din Statele Unite şi Japonia, au început, de asemenea, să îşi manifeste interesul faţă de acest oraş pitoresc. Dintr-un sondaj realizat în rândul vizitatorilor, peste 80% au declarat că alegerile lor de călătorie au fost influenţate de renumele Sighişoarei ca zonă istorică şi de frumuseţea peisajului medieval.
Sondajele şi studiile sunt una, realitatea poate fi, de multe ori, alta, aşa că am decis să mergem la Sighişoara să vorbim cu turiştii străini aflaţi în vizită şi să aflăm chiar de la ei ce cred despre oraş.
„Parcă te plimbi într-o poveste”
Helvig este din Hamburg, Germania şi, anual, vine la Braşov în interes de afaceri. La sfârşit de săptămână, însă, se transformă în turist şi ia calea zonelor importante ale ţării. Acum a ajuns şi la Sighişoara, cu trenul, o experienţă nu tocmai plăcută.
„De obicei închiriez o maşină sau împrumut una de la colegi, dar nu am fost niciodată cu trenul în România şi m-am gândit să încerc. Nu a fost chiar cea mai bună decizie, am înţeles că se lucrează şi trenul a venit destul de încet”, ne-a povestit Helvig.
În ciuda drumului cu trenul, oraşul l-a captivat de la bun început. „Este ceva ce cu greu poate fi descris, deşi unele zone nu sunt neapărat plăcute în oraş şi te mai întâlneşti cu cerşetori, în momentul în care începi să urci către Cetate parcă păşeşti într-o altă lume, o lume de poveste. Da, parcă te plimbi într-o poveste şi nici nu mai observi micile neajunsuri”, a mai spus acesta.
Plăcinta cu brânză şi micii, preparatele preferate
Când eşti pe teren, mai tragi şi cu urechea la ce spun oamenii. Am acordat o atenţie sporită străinilor a căror limbă o înţelegeam, bineînţeles. Am auzit comentarii frecvente cu laude pentru gastronomia locală, vizitatorii remarcă specificul preparatelor tradiţionale, în special plăcinta cu brânză şi mititeii româneşti.Un alt aspect apreciat de turişti este ospitalitatea localnicilor. La un moment dat, pe terasa pe care stăteam s-a aşezat o familie de britanici. Am intrat în vorbă cu ei şi am vrut să aflu de la fiecare ce le-a plăcut, dar şi ce nu le-a plăcut în Sighişoara.
„Sighişoara este într-adevăr un oraş de poveste, plin de istorie şi cu o arhitectură uimitoare. M-am bucurat să explorez străduţele înguste şi pline de culoare. Totuşi, un aspect negativ a fost aglomeraţia, care poate face dificultăţi în a savura pe deplin atmosfera”, ne-a spus Mary.
„Atmosfera medievală din Sighişoara este captivantă, iar mâncarea tradiţională a fost delicioasă! Mi-a plăcut să încerc plăcintele locale. Pe de altă parte, am întâmpinat unele dificultăţi legate de semnalizarea turistică, care ar putea fi îmbunătăţită pentru a ajuta vizitatorii să se orienteze mai bine”, a spus soţul lui Mary, Nicolas.
„Vizita în Sighişoara a fost o experienţă minunată! Am fost impresionaţi de ospitalitatea localnicilor şi de frumuseţea locurilor precum Turnul cu Ceas. Totuşi, am observat că unele magazine şi restaurante nu respectă programul afişat, făcând planificarea zilelor noastre puţin mai complicată”, a spus fiul acestora, Benedict.
„Sighişoara ne-a surprins cu peisajul său pitoresc şi cu istoria fascinantă, mai ales legătura cu Vlad Ţepeş. Este un oraş perfect pentru fotografii! Însă, pe partea negativă, am constatat că preţurile în restaurante sunt uneori mai mari decât ne-am aşteptat, comparativ cu alte oraşe din România”, a spus Clara, soţia lui Benedict.
Tricoul buclucaş
Sighişoara este renumită nu doar pentru arhitectura sa medievală şi atmosfera istorică, ci şi pentru faptul că este locul de naştere al lui Vlad Ţepeş. Se estimează că acesta s-a născut în 1431 într-o casă situată în centrul oraşului, care, astăzi, este cunoscută sub numele de Casa Vlad Dracul. Acest aspect atrage un număr semnificativ de turişti, care vin să exploreze nu doar istoria lui Vlad, ci şi cultura şi tradiţiile oraşului.
Astăzi, Sighişoara oferă vizitatorilor oportunitatea de a explora şi înţelege moştenirea lui Vlad Ţepeş. Casa Vlad Dracul, unde se presupune că s-a născut, este un punct de interes major, iar turiştii pot vizita muzeul din cadrul acesteia, care ilustrează viaţa şi faptele lui Vlad.
Ei bine, chiar aici am dat, la propriu peste Helga, o turistă dintr-un grup mai mare de olandezi, veniţi la Sighişoara tocmai pentru Vlad, mai ales că era şi perioada de Haloween. Spun că am dat pentru că pur şi simplu nu am văzut-o, ea fiind aplecată să ridice ceva de pe jos, iar eu fiind concetrată să fac poze. Accidentul, însă, s-a lăsat cu o poveste care a pornit cu scuzele de rigoare. „Nu vă scuzaţi”, mi-a spus Helga, „eu sunt zăpăcită, am scăpat tricoul pe jos şi m-am aplecat să-l ridic”, a continuat ea.
Era un tricou negru cu poza domnitorului Vlas Ţepeş pe care Helga tocmai îl achiziţionase. „Am venit special în excursia asta tocmai ca să cumpăr un astfel de tricou de aici. Am văzut anunţul la Clubul de pensionari din care fac parte, eu nu sunt cu Haloween-ul, dar trebuia să ajung aici şi acum nu îmi pare deloc rău că am venit. Vedeţi, nepotul meu a fost aici cu părinţii acum 3 ani, a fost ultima lor vacanţă împreună pentru că între timp au divorţat. Ce să faci! Se întâmplă din astea. Ideea e că atunci când au fost băiatul şi-a cumpărat un tricou de acest fel pe care, ulterior, l-a pierdut. I-a părut tare rău, era cumva pentru el o amintire a ultimei vacanţe cu ambii părinţi şi m-am gândit că ar fi păcat să nu-l înlocuiesc”, mi-a povestit Helga.
Da, Sighişoara este un loc de poveste, un loc cu multe poveşti, un loc unde se nasc multe poveşti.
Câteva date istorice
Sighişoara datează din secolul al XII-lea, când a fost întemeiat de coloniştii saşi. Denumită iniţial „Schenk” sau „Civitas Sex”, oraşul a fost construit pe cerinţele regatului Ungariei, care dorea să asigure protecţia şi dezvoltarea zonei prin atragerea de meşteşugari şi comercianţi.
De-a lungul timpului, Sighişoara a evoluat ca un important centru comercial şi cultural, beneficiind de poziţia sa strategică pe rutele comerciale care legau Europa de Est de Occident. În secolul al XIII-lea, oraşul a început să se dezvolte rapid, fiind înconjurat de fortificaţii şi turnuri ce serveau atât ca apărare, cât şi ca simbol al prosperităţii sale. Turnurile mestesugarilor, construite de diferitele bresle, au devenit repere arhitecturale emblematice ale oraşului, iar astăzi multe dintre ele sunt bine conservate şi sunt atracţii turistice.
Un punct semnificativ în istoria oraşului este perioada medievală, când Sighişoara a fost un bastion al saşilor transilvăneni. Oraşul a cunoscut perioade de prosperitate, dar şi conflicte generate de invaziile otomane şi cele ale altor duşmani. În secolul al XV-lea, Sighişoara a ajuns să fie recunoscută ca un important centru politic şi cultural. Aici s-a născut Vlad Ţepeş în 1431, un lider emblematic al românilor, ale cărui fapte sunt parte integrantă a legendei lui Dracula.
În secolele XVII şi XVIII, Sighişoara a suferit modificări semnificative, oraşul fiind influenţat de stilurile baroc şi renascentist. Sighisoara a rămas un centru administrativ important al Transilvaniei, însă, în secolul XX, oraşul a început să se confrunte cu dificultăţi economice, iar populaţia sa dinamică a început să scadă, mulţi saşi emigrând către Germania.
Cu toate acestea, Sighişoara a reuşit să conserve mare parte din patrimoniul său istoric. În 1999, centrul său istoric a fost inclus pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, recunoscând astfel importanţa sa culturală şi arhitecturală.
Sanda Viţelar
