- James Joyce, romancier şi critic literar irlandez, scria stând întins pe burtă, îmbrăcat într-un halat alb şi folosind un creion mare, albastru. Toate acestea, dintr-un motiv bine întemeiat: avea vederea foarte slabă; creionul îl ajuta să vadă ce scrie, iar halatul alb reflecta mai bine lumina pe pagină.
- Considerată unul dintre cei mai importanţi autori ai secolului XX, Virginia Woolf scria stând în picioare, pe o masă de birou suficient de lungă încât să-şi poată contempla manuscrisul, şi de aproape, şi de departe, ca un pictor.
- Joan Didion, considerată unul dintre pionierii jurnalismului modern şi autoare de romane, avea un obicei ciudat: când se apropia de sfârşitul cărţii pe care o scria, dormea cu manuscrisul la căpătâi: „Într-un fel, cartea nu te părăseşte atunci când dormi cu ea lângă tine”.
- Dan Brown, celebru pentru cartea „Codul lui Da Vinci”, scrie adesea atârnat pe spaliere, cu capul în jos, pentru a-şi procesa ideile. De asemenea, foloseşte o clepsidră şi, după fiecare oră, face o rundă de flotări şi abdomene.
- Ca să nu fie tentat să meargă la bordel în loc să scrie, Victor Hugo îi poruncea servitorului său să-i ascundă hainele, inclusiv pe cele cu care era îmbrăcat.
- Scriitorul japonez Haruki Murakami, autorul cărţii „Pădurea norvegiană” şi al altor romane celebre, se trezeşte zilnic la ora 4 dimineaţă, scrie non stop timp de cinci sau şase ore, după care aleargă sau înoată (sau ambele), iar seara, citeşte „ceva uşor” şi ascultă puţină muzică: „Nu mă abat de la această rutină zilnică. Repetiţia, în sine, devine lucrul cel mai important: este o formă de hipnoză. Mă hipnotizez singur pentru a ajunge la o stare de spirit mai profundă. Dar pentru a rezista atât de mult la o astfel de repetiţie – şase luni până la un an – e nevoie de multă putere mentală şi fizică. În acest sens, a scrie un roman lung este ca un antrenament de supravieţuire. Forţa fizică este la fel de necesară ca şi sensibilitatea artistică”.
- Cel mai lung roman scris vreodată este „À la recherche du temps perdu” („În căutarea timpului pierdut”) de scriitorul francez Marcel Proust. Romanul are 4.800 de pagini.
- La celălalt capăt al spectrului, cel mai scurt roman publicat se crede că este „La storia di” („Povestea lui”) de Augusto Monterroso. Cartea are o singură propoziţie: „Când s-a trezit, dinozaurul era încă acolo”.
- Cormac McCarthy, laureat al Premiului Pulitzer, a folosit aceeaşi maşină de scris timp de 50 de ani, pe principiul: Nu arunca niciun obiect, dacă nu-i stricat. În 2009, iubita sa maşină de scris s-a vândut cu 250.000 de dolari.
- Lord Byron a avut multe animale de companie: 10 cai, 3 maimuţe, 3 păuni, 5 pisici, 8 câini, un cocor, un şoim, o cioară şi un vultur. Toate aceste frumoase creaturi puteau fi văzute în timp ce cutreierau pe moşia lui Byron, din Veneţia. (sursa- publishyourpurpose.com)
Ileana Sandu