Agenţia de ştiri din Cernăuţi BucPress informează că, la finalul lunii octombrie, Biserica Ortodoxă a Ucrainei (PŢU, Autocefală) a oficiat prima slujbă în Capela Mitropoliţilor Bucovinei, care i-a fost luată Eparhiei Cernăuţiului şi Bucovinei din cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene şi care este strâns legată de istoria românilor bucovineni.
Capela, construită în anul 1881 pentru a adăposti rămăşiţele pământeşti ale episcopilor şi mitropoliţilor Bucovinei, a fost transferată către Biserica Ortodoxă a Ucrainei (PŢU), condusă de mitropolitul Epifanie. După ce a fost sigilată, acest monument istoric şi religios de mare valoare pentru comunitatea românească din Cernăuţi, a devenit un subiect al discuţiilor diplomatice, politice şi de presă.
În urma deciziei primăriei oraşului Cernăuţi, enoriaşii parohiei româneşti din cadrul Eparhiei Cernăuţilor şi a Bucovinei (Biserica Ortodoxă Ucraineană – UPŢ) au fost lăsaţi fără un loc de cult, fiind nevoiţi să îşi ţină slujbele religioase în aer liber. Biserica Ortodoxă a Ucrainei este acuzată în Ucraina de subordonarea Patriarhiei Moscovei, adică unui centru spiritual dintr-un stat agresor, ceea ce biserica de la Kiev neagă.
Reprezentanţii Bisericii Ortodoxe a Ucrianei (PŢU) triumfează: „A fost restabilit adevărul istoric, monumentul a revenit la biserica ucraineană”.
Potrivit paginii oficiale a reprezentanţei cernăuţene a Bisericii Ortodoxe a Ucrianei (PŢU), capela a fost transmisă Episcopiei Cernăuţi-Bucovina a PŢU, ceea ce „a reprezentat un pas important în restabilirea adevărului istoric şi revenirii monumentului la biserica ucraineană”.
„Acest pas simbolizează întărirea identităţii naţionale şi unităţii spirituale a credincioşilor, deoarece templul este nu doar un monument arhitectural, ci şi un loc deosebit de important pentru multe generaţii”, potrivit comunicatului de presă. (www.pomisna-ch.info)
Sunt (totuşi) promise slujbe şi în limba română, „pentru locuitorii românofoni” din oraş, se menţionează în documentul citat:
„Este important de menţionat că aici vor avea loc şi slujbe în limba română, ceea ce va contribui la păstrarea tradiţiilor spirituale şi va satisface nevoile locuitorilor românofoni ai oraşului. Informaţii despre programul viitor al slujbelor în capelă vor fi publicate ulterior”, potrivit comunicatului.
Merită menţionat faptul că Biserica Ortodoxă a Ucrainei (PŢU) nu are în subordinarea sa nicio biserică românească. (sursa şi foto – https://bucpress.eu/biserica-ortodoxa-a-ucrainei-ptu-a-preluat-capela-mitropolitilor-bucovinei-a-fost-restabilit-adevarul-istoric-monumentul…)
Reamintim că, potrivit unui comunicat al Patriarhiei Române, Sfântul Sinod al BOR „a luat act cu regret de faptul că autorităţile ucrainene au amânat nejustificat, pe termen neprecizat, recunoaşterea juridică a Asociaţiei religioase Biserica Ortodoxă Română din Ucraina, deşi aceasta din urmă îndeplineşte toate condiţiile solicitate de legislaţia ucraineană în vigoare, şi a aprobat continuarea demersurilor către autorităţile publice centrale din România şi Ucraina pentru soluţionarea acestei solicitări legitime”.
Ce înseamnă „românofon”?
Mihai-Andrei Aldea (n. 1973, Galaţi), teolog (specializarea „Bizantologie”), doctor în filologie (specializarea „folcloristică), editor şi publicist, explică:
„Noţiunea acoperă o realitate veche, a celor deznaţionalizaţi, a imigranţilor străini sau ostili tradiţiilor româneşti (deci care nu ar trebui primiţi niciodată ca cetăţeni ai ţării a căror cultură o dispreţuiesc sau urăsc). Forma – de Românofon(i) – mi-a fost inspirată de termenul basarabean pentru cei care îşi spun cetăţeni ai Republicii Moldova însă nu vor să vorbească româneşte: Rusofoni (oameni care nici în Rusia nu se duc, nici Români nu vor să fie, parazitând o ţară românească fără nicio ruşine). Cuvântul Românofon este astfel acoperitor pentru mai multe realităţi: şi pentru cei care fără voie sunt înstrăinaţi de moştenirea românească (şi până izbutesc să o regăsească de multe ori lovesc în ea şi în Români); şi pentru cei care se întâmplă să vorbească (oarecum) româneşte, dar nu au nicio dorinţă de a fi Români; şi pentru cei care deşi vorbesc (oarecum) româneşte urăsc istoria, cultura şi tradiţia românească. (sursa – https://mihaiandreialdea.org/2020/05/07/roman-romanofon-pseudo-roman-si-mihai-eminescu/)